Stropitul și Strânsul vaselor. Tradiții în a doua zi de Paști

„Primiți cu stropitul?” sunt cuvintele ce se aud astăzi, în multe din satele Sibiului. Tradiția stropitului fetelor de măritat și a nevestelor, preluată de la germani și maghiari, este practicată, în localitățile multietnice din Țara Secașelor, Valea Târnavelor și Valea Hârtibaciului. Odinioară, în Apoș, fetele erau stropite cu parfum în cea de-a doua zi de Paști, iar în a treia zi erau udate cu apă; în Agnita și Marpod, feciorii mergeau la stropit însoțiți de muzicanți, așa că întotdeauna jucau fetele.

În Mărginimea Sibiului, în satul Rod, cuplurile care s-au căsătorit în ultimul an vin la Strânsul Vaselor: în curtea bisericii primesc daruri de la foștii nuntași și îi omenesc în schimb cu ouă roșii, cozonac, dulciuri de casă, vin și rachiu. În Poiana există obiceiul ca toţi mirii care se căsătoresc pe parcursul unui an, începând de la Paşti şi până la Lăsarea secului pentru Paştile anului următor, să dea o masă pentru rude.

La joc se întâlneau tinerii din prima până în a treia zi de Paști, iar fetele purtau întotdeauna ii noi, cu grijă țesute și cusute pe timpul iernii; în Vecerd, fata dăruia câte un ou roșu fiecărui fecior cu care juca.