Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Revista ONLINE

Am demarat cercetarea în teren a folclorului muzical din Țara Oltului

Astăzi, 27 iunie 2017, au demarat, în localitatea Sebeşu de Jos, cercetările de teren în cadrul proiectului „Cântece din Țara Oltului”, primul proiect de cercetare şi valorificare a unui important patrimoniu imaterial care ilustrează importanța cântecelor în cultura tradițională din Țara Oltului – subzona Avrig.

„Cântece din Țara Oltului”, primul proiect de cercetare și valorificare a folclorului etnomuzical din jurul Avrigului

* Treisprezece localități din Țara Oltului - subzona Avrig vor fi cercetate în cadrul proiectului „Cântece din Țara Oltului”, inițiat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu * Proiectul beneficiază de o susținere de 49.154,24 lei din partea Administrației Fondului Cultural Național.*

DANSATORII SIBIENI - CÂȘTIGĂTORI PENTRU A DOUA OARĂ AI MARELUI PREMIU AL FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL ”MORNING STAR”

*Ansamblul Folcloric „Ceata Junilor” și-a adjudecat pentru a doua oară Marele Premiu al Festivalului Internațional ”Morning Star” din Bulgaria, alături de Premiu I la Secțiunea Ansambluri* Reprezentanții Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul –Junii Sibiului” au dominat Secțiunea Formație 4 perechi profesioniști, obținând locul I* Silviei Macrea i-a fost decernat Premiul Special al Juriului pentru coregrafia și punerea în scenă a obiceiului de nuntă din Sălaj*

JUNII SIBIULUI” ȘI „CEATA JUNILOR”, LA FESTIVALUL „MORNING STAR” DIN BULGARIA

*Dansatorii sibieni revin pe scena celui mai important festival-concurs internațional din Bulgaria, acolo unde anul trecut au obținut Marele Premiu al festivalului și trei medalii de aur.*

CJCPCT „Cindrelul-Junii”, singura instituție sibiană cu trei proiecte culturale finanțate de Administrația Fondului Cultural Național în 2017

* Fondurile atrase de instituția sibiană de la AFCN pentru proiecte culturale, în acest an, se ridică la suma de 159.154,24 lei *Proiectul „Cântece din Țara Oltului” a obținut cel mai mare punctaj la aria Patrimoniu Imaterial* Trei proiecte culturale vor fi derulate, în acest an, de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național. În urma concursului de proiecte organizat de AFCN, în sesiunile I/2017 și II/2017, instituția sibiană obține finanțare pentru toate cele trei proiecte depuse, astfel: - Festivalul Internațional „Cântecele Munților”, ediția a 42-a, 2017 – 60.000 lei - Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea”, ediția a XIX-a – 50.000 lei - Cântece din Țara Oltului – 49.154,24 lei.

Școala de Dans „Ioan Macrea” aniversează 5 ani de existență prin participarea la Festivalul Internațional de Dans „Hanioti”

* 30 de elevi ai Școlii de Dans „Ioan Macrea”, cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, reprezintă Sibiul la cea de-a XXVI-a ediție a Festivalului Internațional de Dans „Hanioti” din Grecia* Pentru elevii Școlii „Ioan Macrea” acest festival marchează prima participare la un eveniment din străinătate și vine după ce, în luna aprilie, au obținut Premiul I la festivalul sibian „Împreună prin Artă” – Secțiunea Dans.*

PĂUCA ÎN SĂRBĂTOARE

Comuna Păuca va fi pentru a treia oară gazda Festivalului Interjudeţean „Datină Străbună pe Secaşe”. Ediţia aniversară cu numărul XXV va avea loc în data de 7 mai 2017 şi reuneşte formaţii de dansuri şi interpreţi din Ţara Secaşelor, într-o competiţie a cărui singur câştigător este tradiţia.

Nr. 3 (martie) 10 ORE DE SPECTACOL LA FESTIVALUL - CONCURS „LUCREȚIA CIOBANU" 2017

Cântecele populare de pe întreg cuprinsul țării, amintirile despre Lucreția Ciobanu, emoțiile și voia bună au fost „ingredientele” principale ale celei de-a II-a ediții a Festivalului - Concurs „Lucreția Ciobanu" de la Sibiu. Trofeul Festivalului a fost adjudecat de tânăra interpretă Iulia Mihai din Giurgiu, iar sibianul Alexandru Urs a obținut Premiul de popularitate, în urma voturilor exprimate de spectatori.

AGENDA CULTURALĂ LUNA MARTIE 2017

EVENIMENTE CULTURALE • Festivalul - Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreţia Ciobanu”, ediția a II-a: 18-19 martie 2017, Sala „Thalia” Sibiu; Programul festivalului: Ora 18:00, 18 martie 2017 -CRISTIAN POMOHACI -Concurs al tinerilor interpreți de muzică populară -Recital susţinut de soliştii: Oana Tomoiagă, Paul Ananie, Stana Stepanescu, Florin Boita, Izabela Tomiţa, Gabriel Dumitru, Narcisa Băleanu, Andra Matei, Alexandru Brădăţan, Andreea Haisan, Nicu Mâţă, Tudor Furdui Iancu, Ovidiu Homorodean, Virginia Irimuş, Codruţa Rodean, Răzvan Năstăsescu, Traian Stoiţă, Bogdan Cioranu, Ionela Sterp, Luminiţa Dejan, Daniel Pop, Vlăduţa Lupău, Mădălina Mîrza, Rodica Popa Comăniciu, Sebastian Stan, Costel Popa. Ora 18:00, 19 martie 2017 -Gala Laureaților -Recital susţinut de Maria Mihali – laureata Marelui Premiu al Festivalului „Lucreţia Ciobanu”, ed. I -Șezătoare cu soliştii: Adrian Neamțu, Robert Târnăveanu, Daniel Rosalim, Alina Bîcă, Alina Pinca, Ilie Medrea, Nelu Albu, Viorica Telcean, Marcel Părău, Camelia Cosma Stoiţă, Olguţa Berbec, Viorica Macovei, Nicuşor Iordan, Mariana Ionescu Căpitănescu, Ionuț Fulea, Mariana Deac, Alexandru Pugna, Carmen Popovici Dumbravă, Nineta Popa, Mariana Anghel, Dumitru Teleagă.

25 TINERI SOLIȘTI SE VOR ÎNTRECE PENTRU TROFEUL FESTIVALULUI - CONCURS „LUCREȚIA CIOBANU" 2017

Memoria Doamnei Munților, colaborator deosebit al celui mai vechi ansamblu din România – Junii Sibiului și angajată a orchestrei de muzică populară Cindrelul, va fi omagiată în zilele de 18 şi 19 martie 2017, prin concursul destinat tinerilor solişti, dar şi prin recitaluri extraordinare susţinute de interpreţi de renume, la Sala „Thalia” din Sibiu.

Nr. 2 (februarie) 2017 AGENDA CULTURALĂ LUNA FEBRUARIE 2017

EVENIMENTE CULTURALE • În perioada 1 februarie - 23 februarie 2017, tinerii interpreți de muzică populară din România şi diaspora se pot înscrie la preselecția celei de-a II-a a Festivalului-Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreția Ciobanu” 2017; Preselecția va avea loc în data de 27 februarie a.c., la Cercul Militar Sibiu, iar concursul cu public şi gala laureaților se vor desfășura în 18-19 martie 2017, la Filarmonica de Stat din Sibiu - Sala Thalia: http://www.traditiisibiene.ro/revista.html?obj_id=397.

REGULAMENT privind organizarea Festivalului - Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreţia Ciobanu”, ediţia a II-a, Sibiu, 17 – 19 martie 2017

Regretata „Doamnă a munţilor” - Lucreţia Ciobanu, cetăţean de onoare al judeţului Sibiu, a fost reprezentant de renume al muzicii populare româneşti, atât în ţară, cât şi pe plan internaţional, cu o contribuţie deosebită în iniţierea şi descoperirea de noi talente ale muzicii populare și un colaborator deosebit al Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului”. Judeţul Sibiu, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu îi dedică, începând cu anul 2016, proiectul cultural Festivalul- Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreţia Ciobanu”.

SPECTACOLUL EXTRAORDINAR „IATĂ, VIN COLINDĂTORI!”

Colinde vechi și obiceiuri specifice Transilvaniei, Crișanei și Moldovei aduc atmosfera specifică marii sărbători a Crăciunului şi a Anului Nou la Sibiu, grație Spectacolului extraordinar „Iată, vin colindători!”, care se va desfășura joi, 15 decembrie 2016, ora 18.00, la Cercul Militar din Sibiu.

„JUNII SIBIULUI”, PRIMIȚI OFICIAL LA AMBASADA ROMÂNIEI ÎN STATUL QATAR

Excelența sa Cristian Tudor, Ambasadorul României în Statul Qatar, i-a primit în cadru oficial pe membrii Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului”, în data de 8 decembrie 2016. Dansatorii sibieni vor performa astăzi, 9 decembrie a.c., la Centrul Cultural Katara, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României.

5.000 de spectatori şi 15 ore de spectacol la Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea”

Timp de patru zile, Sibiul a răsunat în acordurile muzicii populare şi în ritmurile jocurilor tradiţionale la cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”. Peste 60 de interpreţi de muzică populară şi 13 ansambluri folclorice, orchestre şi coruri au făcut spectacol pentru cei 5.000 de spectatori prezenţi la Sala Transilvania şi pentru milioanele de telespectatori din faţa micilor ecrane.

„Ceata Junilor”, sărbătorită cu cinci ore de spectacol și 1.200 de spectatori

O seară plină de bucurie şi de emoţii au trăit cei peste 200 de dansatori şi peste 1.200 de spectatori prezenţi la deschiderea celei de-a XVIII-a ediţii a Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”. Prima seară din festival a fost dedicată aniversării a 25 de ani de activitate a Ansamblului Folcloric “Ceata Junilor” din Sibiu.

Nr. 11 (noiembrie) 2016 AGENDA CULTURALĂ LUNA NOIEMBRIE 2016

Festivalul Național de Folclor „IOAN MACREA”, ediția a XVIII-a 2016: 28 noiembrie – 1 decembrie 2016, Sala Polivalentă „Transilvania” Sibiu; programul detaliat al festivalului poate fi consultat pe site-ul: http://traditiisibiene.ro/revista.html?obj_id=388

Gânduri la finalul călătoriei în Ţara Vinului

6 luni de derulare, peste 3.000 km între Sibiu și localități de pe Valea Târnavelor, aproximativ 80 de colaboratori, 6 chestionare de specialitate cu circa 100 de întrebări, peste 6.000 de fotografii și 100 ore de filmare sunt cifrele care descriu proiectul „Călători în Ţara Vinului”. În fapt, Călătoria ne-a revelat impactul viti – viniculturii în civilizaţia şi cultura tradiţională şi a însumat suflet, dragoste pentru tradiţie, nostalgie.

Regal folcloric, la Festivalul „Ioan Macrea”

În doar două săptămâni Sibiul este din nou capitala culturii tradiţionale; performanţa în dans şi măiestria muzicală se întâlnesc pe scena Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”, organizat în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie 2016, la Sala Polivalentă „Transilvania”. Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea”, ediţia a XVIII-a/ 2016, este finanţat de Consiliul Judeţean Sibiu. Acţiune cofinanţată de Consiliul Local Sibiu şi Primăria Municipiului Sibiu. Proiect co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Național.

„JUNII SIBIULUI” – al nouălea turneu în Germania

Pentru a noua oară au poposit în Germania membrii Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”: turneul s-a desfășurat în perioada 1 – 7 octombrie 2016, la invitația organizatorilor Săptămânii Culturale Germano-Române, desfășurate în landul Bavaria. Cu acest prilej, ansamblul sibian a susținut spectacole în zilele de 3, 5 şi 6 octombrie 2016 în Landshut, Ingolstadt şi respectiv Nürnberg, la evenimente asistând membri ai comunităților de români, de sași și germani, alături de reprezentanți ai instituțiilor de stat din cele trei orașe și din Bavaria de Sud. Prezența ansamblului sibian a fost salutată cu multă căldură de oficialități și de comunitatea sașilor, căci Junii au fost întâmpinați cu hencleș, plăcinte și vin.

Sărbătoare în Curciu, la culesul viilor

O zi de mare bucurie sufletească am trăit sâmbătă, 8 octombrie 2016, noi, echipa proiectului „Călători în Ţara Vinului”: alături de oamenii noştri dragi din satul sibian Curciu, am participat la culesul viilor. Cu multă preţuire pentru tradiţii şi mult drag pentru satul lor, oamenii au pregătit, dis-de-dimineață, corfiţe, găleţi, cada și cosorul pentru tăiat struguri, au îmbrăcat hainele româneşti, au înhămat caii la căruţe, au urcat în care şi au mers pe dealul După Ghii, până la via familiei Nicolae şi Maria Hodârnău, gazdele culesului.

„Junii Sibiului” au sărbătorit Ziua Germaniei cu jocuri româneşti, în Landshut

O seară de vis le-a oferit Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului” sutelor de spectatori prezenți la spectacolul susținut în Landshut, Germania, luni, 3 octombrie 2016, de Ziua Națională a Germaniei. Spectacolul a fost găzduit de spațiul generos al Teatrului Zelt din Landshut și a fost urmărit de sute de germani, români și sași din Landshut și împrejurimi, alături de oficialități: domnul Graff, vicepreședintele Bavariei de Sud, domnul Hans Rampf, primarul orașului Landshut, alți reprezentanți ai Primăriei Landshut și Werner Kloos, președintele Asociaţiei Sașilor din Bavaria.

Junii Sibiului, ambasadorii culturii tradiţionale în Germania

Specificul culturii tradiţionale româneşti şi al Sibiului, în special, va fi evidenţiat prin spectacolele pe care Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” le susţine în zilele de 3, 5 şi 6 octombrie 2016 în Landshut, Ingolstadt şi respectiv Nürnberg, în cadrul Săptămânii Culturale Germano-Române.

ZECI DE MII DE VIZITATORI ÎN TÂRGUL OLARILOR

Peste 130 de olari au deschis târg în Piaţa Mare din Sibiu, în 3 şi 4 septembrie 2016. Cu mic cu mare, zeci de mii de localnici şi turişti au luat cu asalt „Târgul Olarilor”, bucurându-se de minunățiile din lut.

Târgul Olarilor, la jubileu

Vă invităm în primul weekend din septembrie, în Piaţa Mare a oraşului Sibiu, la mult aşteptata întâlnire cu meşterii olari! Târgul e deschis în zilele de 3 şi 4 septembrie 2016, între orele 9.00-20.00. Nu vor lipsi demonstrațiile la roata olarului şi atelierele de olărit, mult îndrăgite de cei mai mici vizitatori ai târgului.

Folclorul românesc, laureat la nivel internaţional, graţie Ansamblului „Ceata Junilor”

Ansamblul „Ceata Junilor” s-a întors în această dimineaţă victorios din Bulgaria, acolo unde a obţinut trei medalii de aur şi Marele Trofeu al celui mai important festival-concurs internaţional din această ţară. Cvadruplul succes a fost reuşit chiar în anul în care reputatul ansamblu sibian aniversează 25 de ani de la înfiinţare.

„Cântecele Munților” 2016 - Expoziție online

Expoziția cuprinde imagini artistice și imagini grafice, realizate de echipa de implementare a proiectului cultural Festivalul Internațional „Cântecele Munților 2016”, dar și de către public, aspecte surprinse în perioada 7-15 august 2016. Festivalul este organizat de Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu. Parteneri sunt Cercul Militar Sibiu și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu. Acţiune cofinanţată de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Sibiu. „Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național”. „Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Nr. 8 (august) 2016 AGENDA CULTURALĂ LUNA AUGUST 2016

EVENIMENTE CULTURALE Festivalul Internaţional de Folclor „CÂNTECELE MUNŢILOR”, ediţia 41: 3-8 august 2016: Din acest an, „Cântecele Munţilor”, cel mai mare și mai vechi festival cu specific tradiţional al Sibiului, se transformă într-un organism multifuncțional ce asigură educaţia prin cultură a publicului larg prin: parada portului popular, spectacole în aer liber, seri tradiționale cu specific culinar, workshop-uri, expoziție indoor, audiții muzicale, expoziție online. Protagoniștii acestei ediţii vor fi ansambluri folclorice din ţări precum: Germania, Serbia, Cipru, Mexi, Chile și România. Programul detaliat al festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial al instituţiei: http://www.traditiisibiene.ro/revista.html

Cercetare de teren și documentare în localitățile Curciu și Boian

Cu sprijinul acordat de preotul Liviu Guliman și învățătoarea Marinela Surdu, în data de12 iulie 2016, echipa proiectului „Călători în Ţara Vinului i-a întâlnit în localitatea Boian pe profesorul Vasile Duma (61 ani) și pe doamna Fira Muntean (77 ani) ne-au povestit despre leacul băbesc al tăiatului în frunte, leac vindecător de „gălbinare", despre Sindicatul Viticol ce funcționa în anii 1940 în sat și despre nunta de odinioară.

Programul Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munților”, 3-8 august 2016

Festivalul Internațional „Cântecele Munţilor”, singurul eveniment sibian cuprins în Calendarul Consiliului Internațional al Organizatorilor de Festivaluri de Folclor și unul dintre cele opt din România, este organizat de Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu. Coproducător al festivalului este Societatea Română de Televiziune. Parteneri sunt Cercul Militar Sibiu și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu. Evenimentele sunt finanțate de Consiliul Judeţean Sibiu. Acțiunea este cofinanțată de Consiliul Local Sibiu și Primăria Municipiului Sibiu. „Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național”. „Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Peste 600 de artiști vin la „Cântecele Munților”

Sibiul se transformă din nou în capitala folclorului mondial, odată cu cea de-a 41-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munților”, programată să se desfășoare în perioada 3 - 8 august 2016, în Sibiu. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu.

La Axente Sever, saşii şi românii au celebrat împreună „Kronenfest” –„Sărbătoarea Coroanei”

Echipa proiectului „Călători în Țara Vinului ” a fost prezentă, în data de 3 iulie 2016, în curtea Muzeului cetate din Axente Sever, pentru a cerceta și documenta faptele de cultură tradițională practicate încă în localitate. În Axente Sever (Frauendorf) obiceiul a fost continuat de puținii sași rămași, împreună cu cei veniți ocazional, dar chiar și de românii din localitate care l-au preluat. Și anul acesta saşii şi românii au celebrat împreună „Kronenfest” – „Sărbătoarea Coroanei”, obicei care a implicat și utilizarea vinului, temă urmărită în cadrul acestui proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Naţional.

Călătoria în Țara Vinului continuă: cercetare și documentare în satele Romanești și Chesler

Am continuat călătoria în Țara Vinului, în alte două localități de pe Valea Târnavelor, din județul Sibiu: Romanești, sat în comuna Blăjel și Chesler, sat în comuna Micăsasa.

Am pornit călătoria în Țara Vinului

La începutul lunii iunie 2016, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu a demarat campania de cercetări în teren din cadrul proiectului „Călători în Țara Vinului”. Echipa de proiect, formată din cercetătorii Maria Barna, Cozmina Costiniuc, Lenuţa Cristea, Gabriela Negru, operator video Gheorghe Bogdan Roman și operator foto Ovidiu Mărginean, s-a deplasat în Axente Sever pentru a cerceta importanţa viţei de vie şi a vinului în cultura tradiţională din comună.

Fotografii din arhiva instituției vernisate la Cluj-Napoca și Satu Mare

La ediția a XII-a a expoziției – concurs național „Fotografia – Document etnografic”, care a avut primul vernisaj, în luna noiembrie a anului 2015, la Cluj-Napoca, au fost selectate 160 de fotografii, trimise de 40 de fotografi pasionați de frumusețile României. Printre aceste fotografii expuse la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, au fost selectate și fotografii din arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu. Instituția nostră s-a înscris în concurs la Secţiunea specială digitală cu tema „Simboluri”, reproduceri după fotografie veche cu fotografii din localitata Valea Viilor, zona etnofolclorică Valea Târnavelor, care surprind culesul viei, unul din momentele importante în calendarul agricol anual.

Ispasul în satele hîrtibăcene

La 40 de zile după Paşti, joia din a șasea săptămână de la Învierea Domnului,  creştinii sărbătoresc Înălţarea Domnului  la cer, zi consemnată în calendarul popular sub numele de Ispas. Sărbătoarea Înălţării Domnului, celebrată, în acest an, de către Biserica Ortodoxă în data de 9 iunie, este una din dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ale creștinătății, prăznuită încă de pe vremea Apostolilor.

Nr. 5 (mai ) 2016 Proiecte culturale cu finanţare AFCN 2016

Trei proiecte ale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu vor fi finanțate, în acest an, cu suma de 175.250 lei de către Administrația Fondului Cultural Național. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul -Junii” Sibiu a aplicat, în luna aprilie, cu trei proiecte culturale la sesiunea de finanțare II/2016 derulată de Administrația Fondului Cultural Național. În urma evaluării, toate cele trei proiecte au obținut finanțare, astfel: - Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea”, ediția a XVIII-a – 60.000 lei - Festivalul Internațional „Cântecele Munților”, ediția a 41-a – 60.000 lei - Călători în Țara Vinului – 55.250 lei

Semnal editorial: „Cântece de-o viață….Lucreția Ciobanu”

Reamintim disponibilitatea lucrării „Cântece de-o viață…. Lucreția Ciobanu”, culegere cu cele mai frumoase cântece din repertoriul regretatei interprete de muzică populară. Este vorba de 100 de cântece din repertoriul „Doamna Munților”: doine, învârtite, jiene, haţegane, colinde, cântece de uliţă, de mireasă şi de cătănie.

Sărbătoare la Consiliul Judeţean Sibiu

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu participă, în data de 27 aprilie 2016, la evenimentul „Ziua Porților Deschise”, prilejuit de aniversarea a 24 de ani de la constituirea Consiliului Județean Sibiu. În standul special rezervat instituției noastre, în Curtea interioară a Consiliului Judeţean Sibiu, sunt expuse materiale informative şi publicitare. Vă aşteptăm cu drag, să vă vorbim despre noi şi despre munca noastră!

Junii Sibiului la TVR 1

Aşa cum şi-a obişnuit telespectatorii, Iuliana Tudor aduce prietenilor emisiunii „O dată-n viaţă”, apariţii originale şi întâlniri emoţionante şi înainte de Florii, pe 22 aprilie, de la ora 21.10, la TVR 1 şi online, pe TVR+. Hunedoreanca Mariana Anghel şi Alexandru Pugna, unul dintre cei mai mândri năsăudeni, beneficiază de suportul unor echipe de profesionişti: Orchestra şi Ansamblul „Cindrelul -Junii Sibiului” şi Orchestra şi Ansamblul „Dor Românesc”. Invitaţii speciali ai serii sunt Ileana Şipoteanu şi Flavius Buzilă, solistul trupei Hara. (sursa www.tvr.ro)

Viftania, obicei de Florii

Echipa CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu s-a deplasat astăzi, 23 aprilie 2016, la Răşinari, pentru cercetarea obiceiului VIFTANIA din Sâmbăta Floriilor. Copiii, împreună cu primarul, preoţii şi cadrele didactice au plecat, în procesiune, să adune ramuri de salcie. Pe tot parcursul drumului, „Versul lui Lazăr" a fost cântat în cor de cei mici şi cei mari: „Viftania frumos nume/ Poate să-l laude în lume/ Că a dobândit mult bine/ Din trei raze dintru sine/ Trei raze din trei smaralde/ Te-a primit Domnul cu drag/ Văzându-le dintr-un loc/ Ca lumina cea de foc." Ramurile de salcie au fost duse apoi în biserici, au fost sfinţite de preoţi, iar mâine, în Duminica Floriilor, vor fi împărţite localnicilor. Răşinărenii le păstrează cu sfinţenie la icoane, le duc în ţarină pentru rod bogat sau hrănesc cu ele animalele bolnave.

Regal folcloric la Festivalul – Concurs „Lucreția Ciobanu”

Timp de două zile în 7 și 8 aprilie 2016, cântecele Doamnei Munților au răsunat în sufletele a mii de spectatori prezenți la prima ediție a Festivalului - Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreția Ciobanu” de la Sibiu. Festivalul s-a dorit a fi și a fost un omagiu adus celei care a reușit precum nimeni altul înainte să ilustreze prin cântec specificul Mărginimii Sibiului: munții, codrii, viaţa păstorească. Silvia Macrea, directorul festivalului, a conceput un eveniment dinamic, dar plin de încărcătură sufletească, în care s-au împletit cântece, interpretate de tineri soliști, cu jocul popular și cu mărturisirile celor care au cunoscut-o și au apreciat-o pe Lucreția Ciobanu: membri ai familiei, interpreți de muzică populară, dansatori, tineri pe care i-a îndrumat pe calea melosului popular. Festivalul a fost organizat de Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu, co-organizator fiind Cercul Militar Sibiu.

Omagiu Lucreţiei Ciobanu, prin cântec şi joc

Prima ediţie a Festivalului-Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreţia Ciobanu” va avea loc în zilele de 7 şi 8 aprilie 2016, începând cu ora 18:00, la Sala Polivalentă „Transilvania” Sibiu. Festivalul este organizat de Consiliul Judeţean Sibiu prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu, co-organizator fiind Cercul Militar Sibiu.

Sibiul îşi recunoaşte valorile: Festival dedicat Lucreţiei Ciobanu

Tineri solişti vocali, iubitori ai muzicii populare şi dornici de afirmare, se vor întrece pentru Trofeul Festivalului- Concurs al Cântecului Popular Românesc „Lucreţia Ciobanu”. Evenimentul are loc în zilele de 7 şi 8 aprilie 2016, la Sibiu.

test

test 1

Jocul Junilor din Gura Râului

Căluțul, Banu Mărăcine, Călușarii, Fecioreasca și Romana sunt jocurile pe care ceata de juni din Gura Râului le joacă de Crăciun. Repetițiile au loc în post, pentru ca și feciorii care abia "s-au băgat cu junii" să fie pregătiți.

Ne colindă junii din Săliște!

În săptămânile dinaintea Crăciunului, cetele de juni din Mărginimea Sibiului se pregătesc pentru colindat. În data de 23 decembrie 2015, echipa CJCPCT Cindrelul – Junii Sibiu a poposit în Săliște, în mijlocul junilor și al colindelor specifice Capitalei Culturale a Mărginimii. Cercetarea a fost posibilă cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu.

AGENDA CULTURALĂ LUNA DECEMBRIE 2015

EVENIMENTE CULTURALE Concertul de colinde „Iată, vin colindători!”, 9 decembrie 2015, ora 18.00, Cercul Militar Sibiu; vor evolua: Mariana Anghel, Alina Pinca, Marcel Anghel, Adriana Anghel, Grupul vocal „Anghelos”- coordonator Traian Stoiță, Grupul vocal „Doruri Mărginene" din Sibiu, Grupul cameral instrumental „Cantores" - dirijor Petrișor Varga. Cu participarea extraordinară a actriței: Adriana Trandafir.

Semnal editorial: Sărbători și obiceiuri la românii de pe Valea Hârtibaciului, vol I

Anunțăm apariția sub egida Consiliului Județean Sibiu și a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu a lucrării „Sărbători și obiceiuri la românii de pe Valea Hârtibaciului”, lucrare semnată de către profesorul Mircea Drăgan-Noiștețeanu.

„Popasuri culinare în ținutul Sibiului” - prima enciclopedie multimedia dedicată specificului gastronomic al județului Sibiu

Aproximativ 100 de reţete, alte câteva sute de imagini foto şi video, nenumărate poveşti din lumea satului tradiţional, zile lungi de cercetare în teren, întâlniri cu peste 80 de colaboratori din sate şi comune, mult suflet şi dorinţa de a consemna şi conserva aceste fapte frumoase de cultură tradiţională – acestea sunt coordonatele dvd –ului multimedia „Popasuri culinare în ţinutul Sibiului”.

Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” va debuta cu o premieră marca Junii Sibiului

Hai la nuntă, hai cu toţi! Moşi, părinţi, tineri, nepoţi Să petrecem împreună Cu drag şi cu voie bună! E invitaţia pe care v-o adresează Junii Sibiului, odată cu premiera spectacolului „Şapte fraţi pentru şapte mirese”, din data de 4 noiembrie 2015, ora 18.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu.

Apariție editorială: Studii şi comunicări de etnologie, Tomul XXIX

Semnalăm apariția tomului XXIX/2015 al revistei Studii şi comunicări de etnologie - unicul periodic al Academiei Române, care apare neîntrerupt de peste 20 de ani. Editarea acestuia la „ASTRA Museum” a fost concretizată datorită colaborării între Institutul de Cercetări Socio – Umane Sibiu şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu, dar și sprijinului financiar oferit de către Consiliul Judeţean Sibiu care și-a asumat, începând cu anul 1998, suportarea cheltuielilor financiare legate de editarea anuală a revistei. Revista cuprinde două nuclee tematice– unul dedicat lui Gheorghe Pavelescu, personalitatea de la a cărui naștere se împlinesc 100 de ani, și unul dedicat prezervării și autenticității specificului tradițional.

Popasuri culinare în ţinutul Sibiului

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Socio- Umane Sibiu şi Asociaţia Folcloriştilor şi Etnografilor din Judeţul Sibiu derulează în prezent un amplu proiect editorial, intitulat „Popasuri culinare în ţinutul Sibiului”. Este vorba despre prima enciclopedie multimedia dedicată specificului gastronomic al judeţului Sibiu.

Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea”, ediţia a XVII-a

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, în parteneriat cu Cercul Militar Sibiu organizează, în perioada 04 – 06 noiembrie 2015, cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”.

PESTE 6 MII DE OAMENI AU PARTICIPAT LA PESTE 60 DE MANIFESTĂRI ORGANIZATE PENTRU ZILELE CULTURALE ALE JUDEȚULUI SIBIU

Ediția de toamnă a Zilelor Culturale ale Județului Sibiu s-a încheiat duminică, 18 octombrie, după 5 săptămâni de manifestări culturale, artistice și turistice organizate în 13 localități din cele 5 zone ale județului: Mărginimea Sibiului (19-20 septembrie), Ţara Secaşelor (26-27 septembrie), Ţara Oltului (3-4 octombrie), Valea Hârtibaciului (10-11 octombrie), Valea Târnavelor (17-18 octombrie).

AGENDA CULTURALĂ LUNA OCTOMBRIE 2015

EVENIMENTE CULTURALE • Ediția de toamnă a proiectului strategic ZILELE CULTURALE ALE JUDEȚULUI SIBIU 2015, proiect cultural inițiat și finanțat de Consiliul Județean Sibiu. -În perioada 3-4 octombrie 2015, în zona etnofolclorică Țara Oltului, se vor desfășura manifestări culturale în localitățile: - În perioada 10-11 octombrie 2015, în zona etnofolclorică Valea Hârtibaciului, se vor desfășura manifestări culturale în localitățile: - În perioada 17-18 octombrie 2015, în zona etnofolclorică Valea Târnavelor, se vor desfășura manifestări culturale în localitățile: Programul detaliat al manifestărilor poate fi consultat pe site-ul oficial al instituţiei: http://www.traditiisibiene.ro/stiri.html?obj_id=221

Sărbătoare în Ţara Secaşelor

„Zilele Culturale ale Judeţului Sibiu”, proiectul cultural iniţiat şi finanţat de Consiliul Judeţean Sibiu, a ajuns în acest final de săptămână în Ţara Secaşelor. Pentru ediţia de toamnă Ocna Sibiului şi Loamneş au fost alese pentru a fi gazdele evenimentelor culturale.

Ecouri la Târgul Olarilor

Numărul mare de vizitatori, localnici şi turişti a demonstrat că vechea utilitate de spațiu comercial a Pieței Mari e încă actuală și, totodată, că unul dintre cele mai vechi meșteșuguri – olăritul – e viabil și în secolul al XXI-lea.

Lume, lume, hai la târg!

Cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului contemporan îşi deschide, sâmbătă, porţile pentru a 49-a oară: Târgul Olarilor. După o tradiţie veche de decenii, meşteri din renumite centre de olărit ale României se întâlnesc la Sibiu, în prima sâmbătă şi în prima duminică din luna septembrie.

Pepiniera Junilor Sibiului, ansamblul de copii „Cibinul” face cinste Sibiului!

Micuţii artişti aduc acasă, de la Dunăre, Marele Premiu! Felicitări tuturor celor care au trudit pentru această performanţă extraordinară! Îmi amintesc cu emoţie de ediţia din anul 1995 a festivalului, şi privesc acum cu mândrie către copiii de atunci, deveniţi Juni ai Sibiului! Am certitudinea că, peste ani, îi vom aplauda şi pe tinerii laureaţi ieri la Tulcea, în spectacolele oferite de Junii Sibiului! Această performanță ne confirmă faptul că Sibiul are o puternică şcoală coregrafică, o şcoală a tradiţiilor, pentru care trebuie să mulţumim deopotrivă profesorilor Alesea şi Ovidiu Sas, copiilor şi părinţilor, care îi îndrumă de mici spre folclorul românesc. – Silvia Macrea, manager CJCPCT „Cindrelul -Junii” Sibiu

EDIȚIA 40 A ”CÂNTECELOR MUNŢILOR”, ANIVERSATĂ DE ZECI DE MII DE IUBITORI DE FOLCLOR

Ediţia aniversară, cu numărul 40 a Festivalului Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor”, a ajuns la final. Peste 800 de artişti din Ucraina, Cipru, Serbia, Spania, Turcia, Germania și România au făcut spectacol în cele cinci zile ale festivalului, în care folclorul a domnit peste Sibiu. Parada portului popular și spectacolele din Piața Mare au fost evenimentele care au strâns, vineri, sâmbătă și duminică, zeci de mii de oameni în centrul Sibiului.

Festivalul ”Cântecele Munților” – un adevărat brand al Sibiului

Cel mai important Festival românesc ce promovează culturi și tradiții internaționale, ”Cântecele Munților”, a ajuns la cea de-a 40-a ediție. Festivalul s-a transformat deja într-un veritabil brand al Sibiului, iar dimensiunile sale din ce în ce mai mari stau mărturie succesului de care se bucură pe plan internațional.

Programul Festivalului Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor”, ediţia XL-2015

Miercuri, 05 august 2015 20:00- 23:00, Restaurantul Cercului Militar Sibiu - Seară tradiţională românească: preț meniu 30 lei/persoană; rezervări la tel: 0755/518877, 0269/210148. Joi, 06 august 2015 10:00 - 11:30, Cercul Militar Sibiu (Sala de sport) - Atelier de dans: România şi Cipru 11:00 - 15:00, Cercul Militar Sibiu (Sala de lectură) - Expoziţie de costume populare şi audiție muzicală 12:00 - 14:00, Sediul C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu - Prezentarea ofertei editoriale a instituției 14:00 - 16:00, Sediul C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu - Proiecție de film: „La hanul lui Ghiță”, „La Sibiu, în Piaţa Mare, târg de n-are-asemănare” 20:00- 23:00, Restaurantul Cercului Militar Sibiu - Seară tradiţională cipriotă: preț meniu 30 lei/persoană; rezervări la tel: 0755/518877, 0269/210148. Vineri, 07 august 2015 10:00 – 11:30, Cercul Militar Sibiu (Sala de sport)- Atelier de dans: România şi Ucraina 11:00 - 15:00, Cercul Militar Sibiu (Sala de lectură) - Expoziţie de costume populare şi audiție muzicală 12:00 - 14:00, Sediul C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu - Prezentarea ofertei editoriale a instituției 14:00 - 16:00, Sediul C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu - Proiecție de film: „La hanul lui Ghiță”, „La Sibiu, în Piaţa Mare, târg de n-are-asemănare” 18:00 – 19:00 , Bd. N. Bălcescu – Piaţa Mare: Parada portului popular 19:00 – 23:00, Piaţa Mare- Spectacol folcloric „Junii Sibiului şi invitaţii lor”: Cornelia şi Lupu Rednic, Dinu Iancu Sălăjanu, Mariana Deac, Mariana Anghel, Niculina Stoican, Ionuț Fulea, Alina Pinca, Ilie Medrea, Nineta Popa, Camelia Cosma Stoiţă, Viorica Macovei, Marcel Părău, Viorica Telcean, Nelu Albu, Robert Târnăveanu, Daniel Rosalim, Adriana Anghel, Traian Stoiţă, Codruţa Rodean, Răzvan Năstăsescu, Izabela Tomiţa, Adrian Neamţu, Andreea Voica, Ansamblurile folclorice: „Ceata Junilor”, „Veteranii Junii Sibiului”. Sâmbătă, 08 august 2015 10:00 – 11:30, Cercul Militar Sibiu (Sala de sport) - Atelier de dans: România şi Turcia 11:00 – 15:00, Cercul Militar Sibiu (Sala de lectură) - Expoziţie de costume populare şi audiție muzicală 12:00 - 14:00, Sediul C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu - Prezentarea ofertei editoriale a instituției 14:00 - 16:00, Sediul C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu - Proiecție de film: „La hanul lui Ghiță”, „La Sibiu, în Piaţa Mare, târg de n-are-asemănare” 19:00 – 23:00, Piaţa Mare - Spectacol folcloric susţinut de ansambluri invitate în festival: Fanfara tradițională din Althengstett – Germania, Ansamblul de dansuri pădureneşti din Ciulpăz, comuna Peştişu Mic- Hunedoara, Ansamblul „Sonekko" – Ucraina, Ansamblul căluşeresc „Colelia” din comuna Vâlcele- Olt, Asociaţia Culturală „Achna Forest” – Cipru, Ansamblul de cântece şi dansuri din Cieza- Spania. - Spectacol aniversar: Dumitru Teleagă – 40 de ani Invitați: Adrian Stanca, Liliana Laichici, Carmen Popovici Dumbravă, Ramona, Georgiana şi Petrică Viţa, Felicia Stoian, Nicu Novac, Ansamblurile folclorice: „Timişul”, „Ceata Junilor” şi Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” 20:00 – 23:00, Restaurant „Grand Hotel” - Seară tradițională sârbească: preț meniu 35 lei/persoană; rezervări la tel: 0743/619223. Duminică, 09 august 2015 10:00 – 11:30, Cercul Militar Sibiu (Sala de sport)- Atelier de dans: România, Serbia şi Spania 11:00 – 15:00, Cercul Militar Sibiu (Sala de lectură) - Expoziţie de costume populare şi audiție muzicală 19:00 – 23:00, Piaţa Mare - Spectacol folcloric susţinut de ansambluri invitate în festival: Ansamblul Centrului Cultural Yeditepe – Turcia, Ansamblul „Arcanul” din Suceava, Ansamblul „Nikola Tesla” – Serbia. - Seara şlagărelor „Cântecele românilor la Cântecele munţilor”: Nicolae Furdui Iancu, Tiberiu Ceia, Sava Negrean Brudașcu, Maria Butaciu, Mioara Velicu, Gheorghe Turda, Angela Buciu, Aneta Stan, Gheorghe Roşoga, Nicolae Mureşan, Traian Jurchela, Veta Biriş, Floarea Calotă, Maria Ciobanu, Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul -Junii Sibiului”. 20:00 – 23:00, Restaurant „Select”- Seară tradițională spaniolă: preț meniu 40 lei/persoană; rezervări la tel 0269/243.333. DETALII SERI TRADIȚIONALE * 05 august 2015, ora 20:00 SEARĂ TRADIŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ - RESTAURANT CASA ARMATEI - Gustare țărănească - Sărmăluțe cu mămăliguță - Plăcintă cu prune - Apă plată / minerală - Țuică Rezervări la telefon: 0755/518 877, 0269/210. 148 Preţ meniu: 30 lei /persoană * 06 august 2015, ora 20:00 SEARĂ TRADIŢIONALĂ CIPRIOTĂ - RESTAURANT CASA ARMATEI -Tavas – carne de porc cu cartofi și mirodenii -Pastitsio – macaroane cu carne tocată de porc și sos de brânză -Porgouri – cușcuș cu carnați și sos de roși -Salata țărănească – salată verde, varză, ceapă, măsline, brânză feta - Tsipopitta – prăjitură cu crema de brânză și sirop Rezervări la telefon: 0755/518 877, 0269/210 148 Preț meniu: 30 lei/ persoană * 8 august 2015, ora 20:00 SEARĂ TRADIŢIONALĂ SÂRBEASCĂ– RESTAURANT „GRAND HOTEL” -Srpska Mućkalica-tocană sârbească -Svadbarski Kiseli Kupus- mâncare de varză cu carne -Pasulj- ciorbă de fasole sârbească - Pita Sa Jabukama- prăjitură cu măr Rezervări la telefon: 0743/619.223 Preţ meniu : 35 lei /persoană * 09 august 2015, ora 20:00 SEARĂ TRADIŢIONALĂ SPANIOLĂ– RESTAURANT „SELECT” - Tortilla espanola- omletă spaniolă din cartofi - Paella cu pui-orez cu pui - Natillas-budincă cu lapte - Sangria – băutură alcoolică răcoritoare cu vin Rezervări la telefon: 0269/243.333 Preţ meniu: 40 lei /persoană

Nr. 7 (iulie) 2015 AGENDA CULTURALĂ LUNA IULIE 2015

MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE • Festivalul „Bujorul de Munte”, ediţia a XII-a: 4-5 iulie 2015, Gura Râului Programul detaliat al festivalului poate fi consultat aici: http://www.traditiisibiene.ro/stiri.html?obj_id=207; • Festivalul „Sus pe muntele din Jina”: 25-26 iulie 2015, Jina.

Seri traditionale la Festivalul „Cântecele Munților” 2015

Ce ați zice de o porție de paella cu pui și un pahar da sangria, degustate pe ritmuri tradiționale spaniole? Sau de tocana sârbească - Srpska Mućkalica, și tradiționala ciorbă de fasole- Pasulj, savurate între două dansuri populare din Serbia? Nu trebuie să mergeți în Spania sau Serbia, ci să ne fiți alături la serile tradiționale din cadrul ediției aniversare cu numărul 40 a Festivalului Internațional de Folclor „CÂNTECELE MUNȚILOR” - 2015.

Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munţilor”, ediția XL-2015

Cu jocuri, cântece şi obiceiuri tradiţionale româneşti şi internaţionale, desfăşurate pe parcursul a 5 zile de poveste vom sărbători, anul acesta, ediţia aniversară cu numărul 40 a „Cântecelor Munţilor”, cel mai mare şi mai vechi festival folcloric al municipiului. Ediția aniversară se va desfășura în perioada 5-9 august 2015, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu

Despre „Cântecele Munților” cu doamna manager Silvia Macrea

1. Am crezut că anul trecut, care a fost unul aniversar, fost unul plin pentru Junii Sibiului, dar observ ca anul acesta ați avut deja spectacole in cadrul Festivalului de Teatru, la Zilele Vecinătăţii, si multe altele,pe lângă cele cu care ne-aţi obișnuit. De unde atâta energie, care este secretul?

Festivalul Național „Bujorul de munte”, ediția a XII-a, 4-5 iulie 2015

Doar câteva zile ne despart de întâlnirea cu tradiţiile în comuna Gura Râului! În zilele de 4 şi 5 iulie 2015, comuna Gura Râului va fi gazda celei de-a XII-a ediţii a Festivalului „Bujorul de munte”. Concursuri şi jocuri cu specific tradițional, cântece și dansuri populare, cina ca la stână, cu preparate culinare specifice Mărginimii Sibiului, foc de tabără, toate acestea compun „rețeta” de succes a festivalului, organizat în aval de baraj, la poalele Munților Cindrel.

Nr. 6 (iunie) 2015 AGENDA CULTURALĂ LUNA IUNIE 2015

MANIFESTĂRI CULTURALE • Ediția de primăvară a proiectului strategic ZILELE CULTURALE ALE JUDEȚULUI SIBIU 2015. În luna iunie 2015, manifestări culturale din cadrul proiectului se vor desfășura în localități precum Dumbrăveni, Ațel, Biertan, Moșna, Merghindeal, Agnita, Bruiu: - 6-7 iunie 2015: Valea Târnavelor - 13-14 iunie 2015: Valea Hârtibaciului Programul detaliat poate fi consultat pe site-ul oficial al instituției: http://www.traditiisibiene.ro/stiri.html

Obiceiuri şi credințe populare de Sânziene

Credincioșii ortodocși sărbătoresc astăzi, 24 iunie, Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul, adus pe lume la bătrâneţe de Elisabeta, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

SPECTACOL MARCA JUNII SIBIULUI PENTRU FITS 2015

JUNII SIBIULUI vă invită la spectacolul de teatru muzical –coregrafic LA SIBIU, ÎN PIAŢA MARE, TÂRG DE N-ARE-ASEMĂNARE! vineri, 19 iunie 2015, în Piaţa Mare a oraşului, începând cu ora 19.30.

9 mai 2015: Sărbătoarea Europei în Landshut

Cum îi place românului, orice sărbătoare trebuie marcată cu joc, bucate tradiționale şi voie bună! Etalon al culturii tradiţionale româneşti, Junii Sibiului au celebrat, în acest an, Ziua de 9 mai – Ziua Europei în oraşul Landshut, din Germania, oraş înfrăţit cu Municipiul Sibiu. La sărbătoare au participat delegaţii din toate orașele înfrățite cu orașul Landshut: Elgin (Scoția), Compiègne (Franța), Ried im Innkreis (Austria) și Schio (Italia).

AGENDA CULTURALĂ LUNA MAI 2015

Spectacol susținut de Ansamblul „Cindrelul – Junii Sibiului” la Cisnădie, , în cadrul „Întâlnirii pensionarilor din Cisnădie”, eveniment organizat de Primăria Cisnădie, în data de 8 mai 2015;

Studii şi comunicări de etnologie, Tomul XXVIII

Reamintim, tuturor celor interesaţi de cultura tradiţională, disponibilitatea tomului XXVIII al revistei Studii şi comunicări de etnologie - unicul periodic al Academiei Române, care apare neîntrerupt de peste 20 de ani. Acest fapt este posibil graţie colaborării între Institutul de Cercetări Socio – Umane Sibiu şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu, dar şi al sprijinului financiar oferit de către Consiliul Judeţean Sibiu care și-a asumat, începând cu anul 1998, suportarea cheltuielilor financiare legate de editarea anuală a revistei

Nr. 3 (martie) 2015 Tudor Furdui Iancu - Marele Premiu la cea XIX-a ediţie a Festivalului „Vară, Vară, Primăvară”

Organizatorii festivalului, Consiliul Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu şi Cercul Militar Sibiu adresează mulţumiri tuturor celor implicaţi în derularea cu succes a evenimentului.

A început numărătoarea inversă până la cea XIX-a ediţie a Festivalului „Vară, Vară, Primăvară”!

Organizatorii festivalului, Consiliul Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu şi Cercul Militar Sibiu vă propun o călătorie folclorică prin întreaga Românie, dar şi în diaspora, mai exact în Republica Moldova, în scopul descoperirii şi promovării tinerelor talente ale muzicii populare româneşti. Harta celor 45 de concurenţi înscrişi în concurs se prezintă astfel: judeţele Timiş, Alba, Suceava, Iaşi, Teleorman, Prahova, Argeş, Bistriţa - Năsăud, Cluj, Sălaj, Maramureş, Neamţ, Constanţa, Olt, Vâlcea, Sibiu, municipiul Bucureşti şi Republica Moldova. 26 – 28 martie 2015

Dăm startul primăverii cu ediția a XIX-a a Festivalului „Vară, Vară, Primăvară”!

Cu bucuria primăverii, ne pregătim de festival: Concursul Naţional al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară „Vară, Vară, Primăvară”, ajuns la cea de-a XIX-a ediție, are loc în perioada 26 -28 martie 2015. Organizatorii festivalului sunt: Consiliul Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu şi Cercul Militar Sibiu. Concursul are loc în data de 27 martie a.c., la Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu, începând cu ora 18.00. S-au înscris concurenţi din judeţele: Timiş, Caraş Severin, Alba, Suceava, Iaşi, Teleorman, Prahova, Argeş, Dolj, Bistriţa Năsăud şi Sibiu. Cu toţii vor lupta pentru şansa la afirmare, recunoaşterea juriului de specialitate şi implicit pentru Marele Premiu al festivalului.

Nr. 2 (februarie)2015 AGENDA CULTURALĂ LUNA FEBRUARIE 2015

MANIFESTĂRI CULTURALE TRADIȚIONALE · FUGA LOLELOR: 1 februarie 2014, Agnita; programul detaliat al evenimentului poate fi consultat aici: http://www.traditiisibiene.ro/stiri.html?obj_id=185

Festivaluri cu specific tradiţional din Mărginimea Sibiului (II)

Ziua portului popular și Sus pe Muntele din Jina sunt două dintre evenimentele ce marchează calendarul cultural tradițional în Mărginimea Sibiului. Ziua Portului Popular e o sărbătoare tânără, dar de mare încărcătură emoțională, fiind evenimentul care promovează îmbrăcarea hainelor românești, iar Sus pe Muntele din Jina este manifestarea liant a păstorilor din munți.

Nr. 1 (ianuarie) / 2015 Festivaluri cu specific tradiţional din Mărginimea Sibiului (I)

Mărginimea Sibiului este cunoscută şi recunoscută drept una dintre zonele etnografice ale României cu tradiţii bine prezervate şi bine promovate. Numărul considerabil de turişti care vin aici, numărul mare de pensiuni deschise, alături de patrimoniul cultural material şi imaterial bogat au determinat crearea de festivaluri cu specific tradiţional. Mai toate sunt evenimente tinere ce numără 10-12 ediţii, dar reuşesc să atragă atenţia pe plan regional sau chiar naţional şi să contureze un calendar cultural estival ce cuprinde toată zona etnofolclorică. Liantul acestor festivaluri este cultura tradiţională, diferit este însă modul în care fiecare manifestare se raportează la ea, încercând să îşi contureze un specific.

Gânduri la cumpăna între ani

Dragi colegi, dragi prieteni, 2014 a fost un an important pentru Ansamblul Folcloric Profesionist “Cindrelul - Junii Sibiului”, care a aniversat 70 de ani de activitate neîntreruptă, printr-o serie de spectacole și turnee în țară și în străinătate. Ne bucurăm că am reușit și în acest an să organizăm evenimentele de tradiție ale Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Cindrelul – Junii” Sibiu: Festivalurile Vară, Vară, Primăvară, Cântecele Munților, Ioan Macrea etc, Târgul olarilor, să simțim pulsul satului prin Zilele Culturale ale Județului Sibiu, precum și prin demersurile de cercetare a faptelor de cultură tradițională în teren, să continuăm seria lucrărilor de specialitate Studii și Comunicări de Etnologie și să marcăm două apariții editoriale, volumul aniversar bilingv Junii Sibiului la 70 de ani și cartea Rețete tradiționale din zona Sibiului. Dorim să vă mulțumim tuturor pentru sprijinul acordat și pentru interesul manifestat față de evenimentele noastre. Vă așteptăm și anul viitor cu drag la toate acțiunile culturale găzduite și inițiate de către instituția noastră. Vă dorim să aveți un An Nou 2015 mai bun, cu sănătate și bucurii! Cu deosebită considerație, Echipa Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Cindrelul – Junii” Sibiu Manager Silvia Macrea

Nr. 12 (decembrie)2014 Întâlnirea cetelor de juni la Săliște

După o tradiție veche de la 1895, în cea de-a patra zi de Crăciun, cete de juni din Mărginime își dau întâlnire în orașul Săliște din județul Sibiu. 2014 nu a făcut excepție, așa că această duminică a stat sub semnul portului, cântecului și jocului tradițional.

Silvia Macrea şi Junii Sibiului premiaţi la Gala Celebrităţilor

Recunoaşterea valorii Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” şi a Silviei Macrea (manager şi coregraf) s-a făcut şi la nivel naţional ieri, 17 decembrie 2014, în cadrul Galei Celebrităţilor, organizată la Bucureşti de către Professional Celebrity și Ambasad’or Events.

AGENDA CULTURALĂ LUNA DECEMBRIE 2014

• Festival - Concurs Naţional de Folclor „Cânt şi Joc pe Hârtibaci”: 4 - 5 decembrie 2014, ora 17.00, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita: Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului” va susține, în data de 4 decembrie 2014, un spectacol de jocuri și cântece din diverse zone etnofolclorice ale țării, cu participarea soliștilor: Codruța Rodean, Gabriel Dumitru, Oana Tomoioagă, Năstăsescu Răzvan, Paul Ananie, Tomița Izabela, Andreea Haisan, Stana Stepanescu, Părău Marcel, Bîcă Alina, Daniel Rosalim, Târnăveanu Robert, Adrian Neamţu;

Nr. 11 (noiembrie) 2014 Maraton folcloric la aniversarea de 70 de ani a Junilor Sibiului

Cinci zile, 20 de ore de spectacol folcloric, 5 transmisiuni în direct, peste 120 de solişti în scenă şi peste 700 de dansatori, aproximativ 4.000 de spectatori - acestea sunt coordonatele maratonului folcloric de care Sibiul a avut parte săptămâna trecută. Consiliul Judeţean Sibiu şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul –Junii” Sibiu au organizat două spectacole de excepţie dedicate aniversării a 70 de ani de activitate a Junilor Sibiului şi cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”.

Junii Sibiului la 70 de ani – volum aniversar pentru cea mai veche formație de dansuri populare din România

La aniversarea a şapte decenii de activitate neîntreruptă, Junii Sibiului sunt omagiaţi printr-un volum de excepţie: Junii Sibiului la 70 de ani. Acesta este editat bilingv, în română şi engleză, de Consiliul Judeţean Sibiu şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Într-o prezentare modernă şi elegantă, cu execuţie tehnică ireproşabilă, cartea prezintă drumul parcurs de Junii Sibiului de la modesta formaţie de dansuri a Arsenalului, înfiinţată de Ioan Macrea în 1944, până la briliantul ansamblu profesionist de astăzi a cărui apariţie pe scenă îţi dă fiori, îţi taie realmente respiraţia şi te emoţionează până la lacrimi, aşa cum subliniază folcloristul Ilie Moise. Cartea se doreşte a fi şi un omagiu adus tuturor celor care au contribuit la devenirea Junilor Sibiului, şi un dar pentru publicul datorită căruia Junii Sibiului sunt astăzi nu doar cea mai veche formaţie de dansuri populare a României și una dintre cele mai vechi din Europa, ci şi unul dintre cele mai iubite ansambluri folclorice profesioniste. Volumul este conceput sub forma unui dialog între cuvânt, muzică şi imagine, căci doar împreună cele trei pot reda parcursul de 70 de ani al acestui ansamblu. Cartea se deschide cu mesaje din partea oficialităţilor şi un cuvânt înainte semnat de Silvia Macrea, manager Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu. Pentru redactarea Poveştii Junilor s-a apelat la folcloristul Ilie Moise, specialist reputat în plan naţional, care a surprins momentele cheie din istoria acestui ansamblu. O selecţie de fotografii din cele şapte decenii spune povestea în imagini a Junilor Sibiului. Cu siguranţă că multe momente din istoria ansamblului nu au putut fi marcate, nici nu ar fi fost posibil, căci de-a lungul deceniilor, ansamblul a susţinut peste 40.000 de spectacole şi peste 600 de turnee în România, întreaga Europă, America de Nord, Asia şi Africa, fiind recompensat cu peste 100 de premii naţionale şi 60 de premii internaţionale acordate de jurii de specialitate. În consecinţă, sunt surprinse cele mai importante momente din această prodigioasă activitate. Volumul se încheie cu gânduri transmise Junilor Sibiului de către prieteni ai ansamblului, personalităţi reprezentative în promovarea culturii tradiţionale. Cartea este însoţită de un CD din repertoriul de astăzi al ansamblului şi un DVD cu imagini din Arhiva TVR şi Arhiva Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu. Junii Sibiului la 70 de ani a apărut la Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu şi poate fi achiziţionat la preţul de 19,29 lei de la sediul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, începând cu data de 2 decembrie 2014.

Reţete tradiţionale din zona Sibiului

Aţi gustat gâscă-n blid sau zamă de boane cu prune uscate? Dar de crumpene înghioldite, zamă de amnar şi hibiză cu prune pocănite aţi auzit vreodată? Fiecare preparat e unul special şi nu uimește doar prin modul de pregătire, ci și prin poveștile din alte vremuri ce se spun atunci când este gătit sau savurat. Și reţetele şi poveştile lor se regăsesc în cartea Reţete tradiţionale din zona Sibiu, volum editat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale “Cindrelul-Junii” Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu, cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Coordonatorul volumului este Silvia Macrea, manager al C.J.C.P.C.T. “Cindrelul-Junii” Sibiu, reţetele au fost culese şi prelucrate de Maria Barna, Cozmina Costiniuc, Lenuţa Cristea şi Gabriela Negru, iar fotografiile au fost realizate de Gheorghe Roman Bogdan, Nicolae Dobre şi Ovidiu Mărginean.

AGENDA CULTURALĂ LUNA NOIEMBRIE 2014

• 17 noiembrie 2014, ora 18.00, Cercul Militar Sibiu-Expoziţie şi recepţie aniversară, lansare carte „Junii Sibiului-70 de ani”: În acest an, JUNII SIBIULUI împlinesc 70 DE ANI, ani buni şi veseli, ani de muncă şi satisfacţii, sute de ore de repetiții, mii de spectacole în țară și în străinătate. Astfel, în numele dragostei de joc şi cântec popular românesc, dansatorii, care fac parte din marea Familie a Junilor, serbează împreună acest moment special, în data de 17 noiembrie a.c. în Sala de Conferințe a Cercului Militar Sibiu.

Nr. 10 (octombrie) 2014 Junii Sibiului au cântat și dansat pentru românii din Spania

Ansamblul „Junii Sibiului” a prezentat duminică seara în Alcalá de Henares (Spania) ultimul concert internațional din seria celor 7 programate pentru aniversarea a 7 decenii de activitate. În fața a peste 600 de spectatori, aproape 50 de soliști, dansatori și muzicanți au cântat și dansat mai bine de două ore, purtând spectatorii într-o călătorie muzicală prin cele mai importante zone ale României.

AGENDA CULTURALĂ LUNA OCTOMBRIE 2014

MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE • „Festivalul Verzei”: 10-12 octombrie 2014, Moşna; Din program: - 10 octombrie 2014, ora 17.00: Simpozion “Turismul rural în sate ecomuzeu”; Inaugurarea Bibliotecii comunale Moşna şi a sălii de conferinţe Ecomuzeu Moşna. - 11 octombrie 2014, ora 13.00, scena în aer liber din centrul istoric al localităţii Moşna: Spectacol folcloric organizat de C.J.C.P.C.T. “Cindrelul Junii” Sibiu, Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ilie Micu” Sibiu, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” Sibiu.

AGENDA CULTURALĂ LUNA SEPTEMBRIE 2014

MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE • Ediția de toamnă a proiectului strategic ZILELE CULTURALE ALE JUDEȚULUI SIBIU 2014. În perioada 6-7 septembrie 2014, în zona etnofolclorică Valea Hârtibaciului se vor desfăşura manifestări culturale în localitățile: Agnita, Marpod şi Roşia: Programul detaliat poate fi consultat pe site-ul instituţiei: http://www.traditiisibiene.ro/stiri.html?obj_id=156

Târgul Olarilor se deschide în Piața Mare

Târgoveţi şi muşterii îşi dau întâlnire, la Sibiu, la cea de-a 48 ediție a „Târgului Olarilor”. Aceasta se desfășoară în 6-7 septembrie 2014, în Piața Mare a orașului, și recreează atmosfera de târg specifică secolului al XVIII-lea. Aproximativ 150 de meşteri din renumite centre de olărit din ţară - Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obârşa, Rădăuţi - îşi etalează creaţiile, dând posibilitatea localnicilor şi turiştilor să se târguiască şi să cumpere oale, ulcele, vase decorative, farfurii şi căni, toate realizate din lut. Din perimetrul târgului nu va lipsi roata olarului, aşa că publicul va avea prilejul să urmărească transformarea unei bucăţi de lut în vas, în timpul demonstrațiilor oferite de meșterul Ion Retezeanu, din Târgu Jiu. De asemenea, copiii vor fi îndrumați să își descopere talentul si îndemânarea, să își dezvolte imaginația şi inventivitatea, în cadrul atelierului de modelaj în lut- susținut de Florin Dumitru, din Târgovişte - şi a atelierului de pictat plăci ceramice- susținut de Ioan Brita și Carolina Costineanu, din Dumbrava, judeţul Timiş.

Nr. 8 (august) 2014 Sântămăria Mare

Sântămăria Mare este sărbătoarea creştină Adormirea Maicii Domnului celebrată la 15 august şi care marchează ziua în care Fecioara Maria şi-a dat sfârşitul. Conform tradiţiei creştin-ortodoxe, femeile merg la biserică pentru a pomeni morţii şi a sfinţi vasele, mâncarea şi vinul pe care le vor da de pomană, apoi se duc la cimitir, pentru a tămâia mormintele rudelor.

AGENDA CULTURALĂ LUNA AUGUST 2014

• Festivalul Internaţional de Folclor „CÂNTECELE MUNŢILOR”, ediţia a XXXIX-a: 31 iulie – 4 august 2014: Este singurul festival din România care promovează bogăția și diversitatea culturii tradiționale în ansamblul ei, prin muzică și dansuri populare, prin obiceiuri și gastronomia specifică fiecărei țări participante. Astfel, în cadrul festivalului sunt organizate parada portului popular, spectacole în aer liber, seri tradiționale cu specific gastronomic, expoziție de costume populare, audiții muzicale, ateliere de dans, proiecții de filme și prezentări de carte. Protagoniștii acestei ediţii vor fi ansambluri folclorice din ţări precum: Cehia, Turcia, Cipru, Bulgaria și România. Ediția 2014 este una specială, dat fiind faptul că în acest „Junii Sibiului”, cea mai veche formație de dansuri populare din România, aniversează 70 de ani de activitate. Programul detaliat al festivalului poate fi consultat pe site-ul instituţiei: http://www.traditiisibiene.ro/stiri.html?obj_id=150

"Cântecele Munţilor" încing Sibiul

"Cântecele Munţilor”, cel mai mare și mai vechi festival folcloric al Sibiului, se desfășoară în perioada 31 iulie - 4 august 2014. Peste 800 de artiști, dansatori, instrumentiști și soliști vocali, sunt protagoniștii celei de-a 39-a ediții a Festivalului Internaţional de Folclor "Cântecele Munţilor” și împreună ne propunem să transformăm Sibiul, timp de patru zile, în citadela folclorului autentic şi într-o adevărată şcoală internaţională a culturii tradiţionale. Vor fi prezente ansambluri din: TURCIA – “Sakarya Culture &Tourism Director Balkan Ve Kafkas Folk Dance Group”, CEHIA – “The Kyjov Moravian Ensemble”, BULGARIA – “Sider Voivoda”, CIPRU – “Achna Forest Culture Group”, și ROMÂNIA: “Timișul” – din județul Timiş, “Mureşelul” – din județul Mureş, Trupa Ṣcolii de dans românesc “Larisa ṣi Marin Barbu”- din Bucureşti, “Busuiocul” – din județul Bacău, ”Cununiţa”- din județul Arad, ”Mărginimea”, ”Veteranii -Junii Sibiului”, ”Ceata Junilor” şi ”Junii Sibiului” – din județul Sibiu.

Junii Sibiului aniversează 70 de ani, în Piața Mare a Sibiului

Cea mai veche formație de dansuri populare din România, “Junii Sibiului”, sărbătorește 70 de ani de activitate, în cadrul unui mega-spectacol organizat în Piața Mare a Sibiului. Spectacolul aniversar are loc în data de 1 august 2014, ora 19, și face parte dintr-un amplu proiect ce reunește turnee în țară și străinătate, spectacole în Sibiu și în alte județe, lansări de carte - toate menite să marcheze cele șapte decenii de existență ale celui mai vechi ansamblu folcloric din România.

Junii Sibiului- Ceata Junilor la Festivalul Inimilor

În perioada 10-14 iulie 2014, reprezentanţi ai “Junilor Sibiului - Ceata Junilor“ a luat parte la cea de-a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor Festivalul Inimilor, de la Timişoara.

NR.7 (iulie) 2014 AGENDA CULTURALĂ LUNA IULIE 2014

• Festivalul „Bujorul de Munte”, ediţia a XI-a: 5-6 iulie 2014, Gura Râului;

Obiceiuri de Rusalii în judeţul Sibiu

Sărbătoare populară cu dată mobilă dedicată spiritelor morţilor, sărbătoarea Rusaliilor (Pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus) este prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti. Pogorârea Sfântului Duh este, împreună cu sărbătoarea Paștelui, cea mai veche sărbătoare creştină. Cinstită atât ieri cât şi azi în satele sibiene, este o sărbătoare mare caracterizată prin numeroase obiceiuri şi ceremonii.

AGENDA CULTURALĂ LUNA IUNIE 2014

MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE • Ediția de primăvară a proiectului strategic ZILELE CULTURALE ALE JUDEȚULUI SIBIU 2014. În luna iunie 2014, manifestări culturale din cadrul proiectului se vor desfășura astfel: o 7-8 iunie 2014: Ţara Secaşelor; o 14-15 iunie 2014: Valea Târnavelor; o 21-22 iunie 2014: Mărginimea Sibiului; o 28-29 iunie 2014: Ţara Oltului.  Programul detaliat poate fi consultat pe: http://www.traditiisibiene.ro/stiri.html

Nr. 5 (mai) 2014 AGENDA CULTURALĂ LUNA MAI 2014

MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE • Ediția de primăvară a proiectului strategic ZILELE CULTURALE ALE JUDEȚULUI SIBIU 2014. În 31 mai 2014, pe Valea Hârtibaciului se vor desfăşura manifestări culturale în localitățile: Alţâna, Brădeni, Alțâna, Merghindeal: Programul detaliat poate fi consultat pe: http://www.traditiisibiene.ro/stiri.html?obj_id=139

Obiceiuri şi tradiţii de Ispas în județul Sibiu

La 40 de zile după Paşti, joia din a şasea săptămână de la Învierea Domnului, creştinii sărbătoresc Înălţarea Domnului la cer, zi consemnată în calendarul popular sub numele de Ispas. Sărbătoarea Înălţării Domnului este una din dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ale creştinătăţii, prăznuită încă de pe vremea Apostolilor.

Legende toponimice din SIbiu

* Legenda spune că trei sate – Boiţa, Porceşti şi Câineni – şi–ar fi primit numele de la un boier care şi–a pierdut şi familia şi averea în timpul unei pandemii de ciumă. Boiţa şi Porceşti sunt atestate documentar în acelaşi an: 1453*

Peste 1.000 de spectatori au cântat La multi ani! pentru Junii Sibiului , în Irlanda

În perioada 16-21 mai 2014, Ansamblul Folcloric Profesionist "Cindrelul –Junii Sibiului" s-a aflat în turneu în Irlanda pentru a marca, în plan internaţional, aniversarea a 70 de ani de activitate. Seria evenimentelor culturale din Irlanda a culminat, în 17 mai, cu spectacolul găzduit de complexul The Helix din Dublin. Peste o mie de români, irlandezi, spanioli şi lituanieni, Excelenţa Sa, Emanuela Breazu, Ambasadoarea României în Irlanda, Excelenţa Sa, Constantina Zagorianou-Prifti, Ambasadoarea Greciei în Irlanda, au asistat la spectacolul susţinut de cea mai veche formaţie de dansuri populare din România.

Nr. 4 (aprilie) Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. În tradiția populară, Sfântul Gheorghe mai este întâlnit ca Sângeorz fiind una din cele mai mari sărbători ale românilor, celebrată în dată de 23 aprilie. Ea păstrează elemente străvechi, anterioare creştinismului, din care nu se păstrează decât amintirea unui sfânt războinic, care a omorât balaurul ce ameninţă lumea.

Obiceiuri de Paști din Rod

"Mironosiţele", Strânsul vaselor şi Darul la mormânt sunt obiceiurile practicate, în prima zi de Paşti, în satul Rod din Mărginimea Sibiului.

Tradiții de Paști de pe Valea Hârtibaciului

În Joia Verde se înroşesc ouăle, care se ţin până la sărbătoarea Înălţării Domnului, spun oamenii din satele de pe Valea Hârti­baciului. "Bunica şi mama mea spuneau că ouăle înroşite în Joia Verde nu seacă. E adevărat însă că acum se mai înroşesc ouă şi sâmbăta dimi­neaţa", spune Marcel Părău, referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu. Tot joia se încingeau cuptoarele şi se făcea pâine de casă, iar sâmbătă se pregătea mâncarea pentru masa de Paşti.

Casa Domnului, un obicei vechi de aproape 150 de ani

Din Vinerea Mare a Paștilor și până la Înălțare, oamenii din Galeș se roagă în Casa Domnului, un edificiu ridicat din lemn și crengi de brad pe care îl construiesc an de an, în amintirea Mormântului Lui Iisus de la Ierusalim. Obiceiul, vechi de un secol și jumătate, își are originile în călătoria făcută, odinioară, de câțiva găleșeni la Ierusalim.

Săptămâna Patimilor în calendarul popular românesc

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână a Postului Paştilor, de la Sâmbăta lui Lazăr până în Ziua de Paşti. În această săptămână se fac slujbe bisericeşti pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ înainte de răstignire şi învierea Lui. Slujbele Utreniei din Săptămâna Mare se săvârşesc seara, sub formă de Denie, conform obiceiului străvechi potrivit căruia ziua începe la apusul soarelui şi se termină la apusul zilei următoare. În satele româneşti, în acestă săptămână se face curăţenie în gospodării, se mătura curţile, se curăţă gunoaiele, se repară gardurile, se adâncesc şanţurile şi se curăţă de nămol.

Obiceiuri de Florii, pe Valea Hârtibaciului și în Țara Oltului

În satele Alțâna, Coveș, Retiș, Movile , de pe Valea Hârtibaciului, se practică o serie de obiceiuri de Florii. Începând de vineri seara și până sâmbătă seara, oamenii duc sălcii la cimitir și le pun pe morminte, după ce în prealabil au curăţat mormintele.

AGENDA CULTURALĂ LUNA APRILIE 2014

MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE • Festivalul Hârtibăcenilor: 27 Aprilie 2014, Nocrich, judeţul Sibiu

Nr. 3 (martie)/2014 Junii Sibiului au fost ovaţionaţi la Viena

* 70 de artişti, 250 de costume populare şi 150 de minute de cântece şi jocuri populare – acestea au fost coordonatele primului eveniment internaţional în anul aniversar "Junii Sibiului”– 70 de ani de activitate* La finalul spectacolului de la Viena, ansamblul a primit o diplomă de excelenţă din partea Ambasadei României în Republica Austria *

Festivalului-Concurs Naţional al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară "Vară, Vară, Primăvară", ediţia 2014, la final

9 ore de spectacol, peste 70 de dansatori, peste 70 de interpreţi de muzică populară și peste 70 de momente muzical-coregrafice – acestea au fost coordonatele Festivalului - Concurs Naţional al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară „Vară, Vară, Primăvară” 2014, desfăşurat în Sibiu, sâmbătă și duminică. Cea de-a XVIII-a ediţie a manifestării a fost una specială, dată fiind dubla sărbătoare: majoratul festivalului și cei 70 de ani de existență ai „Junilor Sibiului”. „A fost o ediție de succes, tinerii concurenți, foștii laureați ai festivalului, soliștii invitați, în total peste 70 de artiști au transformat din nou Sibiul în capitala cântecului popular românesc. Le mulțumim spectatorilor care ne-au aplaudat la scenă deschisă, am avut săli arhipline în cele două seri, am avut un public minunat care a dovedit din nou că știe să aprecieze folclorul românesc. Le mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit în realizarea festivalului și le promitem că, pe parcursul acestui an aniversar pentru Junii Sibiului, vor putea urmări momente speciale de aceeași calitate”, spune Silvia Macrea, directorul festivalului.

70 de interpreţi şi 70 de dansatori, pe scena Festivalului "Vară, Vară, Primăvară" 2014

Un weekend cu folclor ne aduce, în Sibiu, cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului–Concurs al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară "Vară, Vară, Primăvară". Ediţia 2014 este una specială: "Vară, Vară, Primăvară" îşi serbează majoratul, iar Ansamblul "Junii Sibiului" aniversează 70 de ani de existenţă. În acest context, peste 70 de interpreţi de muzică populară şi peste 70 de dansatori vor evolua în faţa publicului, sâmbătă şi duminică.

Prinsul verilor și văruțelor, la Tilişca

" –Te prinzi văr cu mine? – Mă prind, mă prind!". Asemenea vorbe s–au auzit des în weekend în Tilişca, satul unde mai toţi copiii sunt veri şi "văruţe". Nu pentru că toţi ar fi de un sânge, ci pentru că s–au prins veri, printr–un obicei cu state vechi în Ardeal, dar tot mai rar practicat în zilele noastre.

AGENDA CULTURALĂ LUNA MARTIE 2014

MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE • Festivalul Concurs Național al Tinerilor Interpreți de Muzică Populară „VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ”: 14-16 martie 2014, ora 18.00, Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu:

Nr. 2 (februarie)/2014 Dragobetele în Calendarul Popular Românesc

În ziua de 24 februarie, în Calendarul Popular este sărbătorit Dragobetele, patronul autohton al dragostei şi al bunei dispoziţii. Cum vremurile s-au schimbat, tinerii au dat uitării pe Dragobete zis şi Dragomir, Ioan Dragobete, Cap de Primăvară - tânărul zeu al dragostei din panteonul mitologiei românești. În tradiţii, el este considerat şi Cap de Vară, precum şi fiu al Babei Dochia şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică.

Hirrai! Au venit loleleeee!

Neagră s–a făcut Agnita duminică, 2 februarie 2014. Nu a fost invadată de cine ştie ce vietăţi, ci de lole. În costumele lor zdrenţuite, cu feţele acoperite cu măşti, înarmate cu bice, clopote şi multe gogoşi, 192 de lole au pus stăpânire pe străzi, gata să prindă oamenii în bici ca să le ureze un an bun. 192 de lole, mai toate de origine română au reiterat duminică, 2 februarie 2014, un obicei săsesc: Fuga lolelor. Obiceiul e unul cu state vechi în Agnita, fiind atestat documentar încă din anul 1689. Pe atunci, personajele mascate protejau lada de breaslă atunci când aceasta era înmânată noului staroste. În 1911, pentru că breslele dispăreau, s-a decis să se organizeze o paradă comună a lor și așa a apărut Fuga lolelor, obiceiul practicat și ieri în Agnita pentru a alunga spiritele rele.

AGENDA CULTURALĂ LUNA FEBRUARIE 2014

MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE

Nr. 1 (ianuarie)/2014 Anul bun se vede în căneala urşilor din Cârţa

Nouă urşi au năvălit în 8 ianuarie 2014 pe uliţele din Cârţa. Nu i–au alergat vânători cu puştile, ci burduhoşi cu bice. Ba mai mult, oamenii au încercat să îi îmbuneze lăsându–se căniţi, cu funingine şi untură, pe faţă. Aşa se întâmplă an de an la Cârţa, pe 8 ianuarie, zi când feciorii satului, mascaţi în urşi şi burduhoşi, alungă spiritele rele din comună. Există o reţetă pentru un an bun, ferit de rele? Locuitorii din Cârţa cunosc una din moşi-strămoşi, aşa că la fie¬care 8 ianuarie "strâng" ingre¬dientele şi pun reţeta în apli¬care. Aşa sunt siguri că dacă feciorii din ceată, mascaţi în urşi, burduhoşi şi domnişoa¬re, colindă satul, îi cănesc pe faţă şi joacă Hora Urşilor, niciun rău nu se va apropia nici de comună, nici de gos-podăriile lor. Ieri au încercat din nou reţeta.

Tălmăcelul şi–a scăldat Ionii

O zi pe an, Tălmăcelul îşi ţine răsuflarea: aproape nu–i casă care să nu forfotească, fie că aici se îmbracă un fecior călăraş, fie că fata însoţeşte un călăraş, fie că singurii boi din sat vor fi împodobiţi, fie că vecina a cerut un chindeu vechi sau o batistă cusută, veche şi ea. Da, aşa se întâmplă pe 7 ianuarie, ziua când Tălmăcelul îşi udă Ionii nu doar în apă, ci şi în tradiţie, în tradiţia care spune că Ionii trebuie duşi la râu cu car cu boi, cu belehoi, cu alai mare şi voie bună.

Semnal editorial - Studii şi comunicări de etnologie, Tomul XXVII in Honorem prof. univ. dr. Ilie Moise

Publicație de exemplară ținută științifică, Studii şi comunicări de etnologie a ajuns în anul 2013 la numărul XXVII, fiind unicul periodic al Academiei Române care apare neîntrerupt de peste 20 de ani, fiind dedicat culturii tradiționale.

Tradiții, obiceiuri și credințe populare de Bobotează și Sântion

Ajunul Bobotezei reprezintă ziua de post premergătoare Bobotezei (5 ianuarie). În această zi erau excluse din alimentaţie laptele şi brânzeturile, ouăle şi carnea. Se ţinea post, de obicei gătindu-se: grâu fiert, îndulcit cu mire şi amestecat cu miez de nucă, plăcinte umplute cu varză sau cu ceapă, prunele fierte, borşul etc. În speranţa că fetele nemăritate se vor căsători şi că oamenii vor fi sănătoşi şi lipsiţi de necazuri în noul an, unele persoane ţineau în această zi Post Negru.

AGENDA CULTURALĂ LUNA IANUARIE 2014

AGENDA CULTURALĂ LUNA IANUARIE 2014

AGENDA CULTURALĂ LUNA DECEMBRIE 2013

MANIFESTĂRI CULTURALE TRADIȚIONALE • Spectacol de Datini şi Obiceiuri de Crăciun „Iată, vin colindători!”, 12 decembrie 2013, ora 18.00, Cercul Militar Sibiu. Manifestarea propune o incursiune în lumea satului tradiţional românesc în miez de iarnă şi se adresează formaţiilor de colindători și ansamblurilor folclorice din ţară. Participă grupuri de colindători din judeţul Sibiu și din țară, precum şi Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului”, alături de solişti consacraţi ai folclorului românesc.

Ziua Sfântului Nicolae (Crăciunul copiilor) în Calendarul Popular

Moş Nicolae este divinitatea populară din generaţia Sfinţilor - Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Ierarh Nicolae din calendarul creştin, celebrat la 6 decembrie, sinonim cu Sânnicoară sau Sân` Neculai. În nopțile marilor sărbători, când se deschide cerul pentru o clipă, oamenii pot să-l vadă stand la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu.

Calendarul popular al lunii decembrie: Zilele Bubatului, Sfânta Varvara, Sfântul Sava

Denumirea populară a lunii: Neios se referă la căderea abundentă a zăpezilor, iar alte denumiri zonale, precum Andrea, Indrea, Undrea amintesc de Sântandrei, celebrat în ultima zi a lunii noiembrie. În această lună, la sate viaţa economică intră un proces de oarecare relaxare paralel cu intensificarea manifestărilor spirituale. O serie de sărbători şi obiceiuri pregătesc sfârşitul şi începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului.

CALENDARUL POPULAR AL LUNII NOIEMBRIE

Denumirile populare ale lunii indică fie timpul căderii brumelor groase și a promoroacei: Brumar, Brumarul Mare, Promorar, fie vremea fermentării și limpezirii vinurilor: Vinicer și Vinar. În această lună se intensificau pregătirile pentru iarnă și activitățile legate de industria casnică, de asemenea începeau șezătorile. Această lună era marcată de numeroase sărbători și obiceiuri dedicate lupilor, strigoilor și altor forțe malefice: Sărbătoarea Tâlharilor, Martinii de Toamnă, ziua Lupului, Filipul cel Șchiop, Noaptea Strigoilor. Peisajul spiritual al satului este completat și cu alte sărbători: Cosmandin, Moșii de Arhangheli, Arhanghelii, Lăsatul Secului de Crăciun, Sântandrei.

Olarul Ionel Cococi – păstrător al unui meșteșug străvechi

Sibienii au putut admira, în perioada 7 - 8 septembrie 2013, în cadrul „Târgului Olarilor” din Sibiu, un spectacol stradal al meșteșugurilor tradiționale, fiind recreată atmosfera de târg specifică Pieţei Mari în secolul al XVIII-lea. Pe standurile expuse în Piața Mare au fost etalate obiecte ieșite din mâinile meșterilor olari din renumite centre de olărit din ţară - Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obârşa, Rădăuţi, Braniştea şi din străinătate - Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria. Fiecare obiect expus ne-a dezvăluit poveștile deosebite ale unor meșteri cu adevărat autentici care depun eforturi mari pentru perpetuarea meșteșugului. Printre meșterii olari care au participat la cea de-a 47- a ediție a „Târgului Olarilor”, Ionel Cococi reprezintă o figură aparte. Artistul ceramist a expus pentru sibieni și turiști, vizitatori ai târgului din Piața Mare a orașului, obiecte unicat de ceramică neagră. Standul acestuia, a fost cu totul inedit, un stand încărcat de istorie, care reînvie o cultură veche de 7500 ani.

AGENDA CULTURALĂ LUNA OCTOMBRIE 2013

• Ediția de toamnă a proiectului strategic ZILELE CULTURALE ALE JUDEȚULUI SIBIU 2013: Cu scopul de a revitaliza viaţa culturală din toate localităţile judeţului şi de a promova turismul, acest proiect urmărește atragerea sibienilor şi turiştilor spre mediul rural pentru a descoperi potenţialul turistic şi cultural existent în judeţul Sibiu. Proiectul include o serie de manifestări menite să atragă şi să cultive gustul publicului pentru cultura tradiţională autentică, dar şi să trezească apetitul publicului spre alte forme de cultură: - Spectacole folclorice cu cântece şi dansuri populare - Concerte de muzică clasică în biserici evanghelice, reformate sau în aer liber - Parade de porturi populare, de căruţe şi animale - Hora satului - Fiii satului - Expoziţii itinerante, dar şi valorificarea colecţiilor particulare aflate într-o anumită localitate - Proiecţii de filme documentare din cinemateca „Astra Film” - Târguri de carte, lansări de carte - Ateliere de creaţie, dezbateri pe teme culturale - Recitaluri de poezie şi proză - Seri cu specific local: seară ţigănească, seară la stână - Demonstraţii culinare, de artizanat - Caravane ale unor trupe de teatru - Concerte folk, - Concerte de jazz - Competiţii de genul: cel mai bun solist, cel mai bun dansator, cea mai faină fată din sat, cel mai harnic fecior din sat - Circuite turistice.

Zilele Culturale ale Județului Sibiu - Valea Hârtibaciului

Vă invităm să petreceți acest sfârşit de săptămână în localitățile de pe Valea Hârtibaciului unde vă așteptăm cu mare drag în cadrul Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu, 5-6 octombrie 2013.

CALENDARUL POPULAR AL LUNII OCTOMBRIE

Denumirea populară a lunii, Brumărel, anunță primele brume și apropierea iernii. Activitățile economice desfășurate în această perioadă sunt specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă: continuarea semănăturilor de toamnă, strângerea roadelor de câmp, vii, livezi și grădini, împerecherea oilor și pornirea turmelor spre locurile de iernat, valorificarea produselor agrare, pastorale și meșteșugărești la vestitele târguri și iarmaroace organizate la Sâmedru și Vinerea Mare.. Calendarul popular al acestei luni cuprinde importante sărbători și obiceiuri calendaristice: Procoavă, Vinerea Mare, Sfârșitul Verii lui Mioi, Vara lui Sâmedru, Lucinul, Sâmbăta Morților, Moșii de Toamnă, Focul lui Sâmedru, Sâmedru și altele. Dacă este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă este ploaie multă, în decembrie vor fi vânturi mari; dacă tună, iarna va fi uşoară; dacă este ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie; dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor; dacă nu, iarna va fi târzie dar grea şi la anul vor fi multe omizi; dacă şoarecii de câmp se retrag spre sat, vine iarna curând.

Zilele Culturale ale Județului Sibiu - Mărginimea Sibiului

Vă invităm să petreceți acest sfârşit de săptămână în localitățile din Mărginimea Sibiului unde vă așteptăm cu mare drag în cadrul Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu, 28-29 septembrie 2013.

CALENDARUL POPULAR AL LUNII SEPTEMBRIE

Această lună este cunoscută și sub numele de Răpciune, cu înțelesul de răcire a timpului, de unde și zicala: „În luna Răpciune/ Cad copii pe tăciuni!, adică se strâng în jurul focului”, precum și de Vinețel sau Vinimeriu, indicând începutul culesului viței de vie și stoarcerii strugurilor pentru vin. Calendarul popular al acestei luni cuprinde sărbători specifice schimbării anotimpurilor la echinocțiu de toamnă și a strângerii roadelor de pe câmp, vii, grădini, livezi și semănatul cerealelor de toamnă: Simion Stâlpnicul, Ciuda lui Arhanghel, Sântămărie Mică, Ziua Crucii, Cârstovul Viilor, Ziua Șarpelui, Teclele, Berbecarii.

Agenda culturala luna septembrie 2013

Manifestări culturale tradiționale Manifestări folclorice Alte tipuri de manifestări

Festivalul Internațional de Folclor „Cântelece Muntilor” 31 iulie - 5 august 2013

Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu, organizează în perioada 31 iulie – 5 august 2013 cea de-a XXXVIII-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor Cântecele Munților. Festivalul Cântecele Munților este cel mai vechi festival internațional de folclor desfășurat la Sibiu, festival care își propune să contribuie la valorificarea tradițiilor romanești şi străine abordând unitatea în spiritul diversității culturale.

Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele munților” Sibiu 2013

Perioada 31 iulie – 5 august 2013 este rezervată cântecelor și jocurilor populare din Brazilia, Belarus, Germania, Serbia, Muntenegru și Mexic. Invitaților din străinătate li se alătură reprezentanți ai folclorului românesc din județele Bihor, Timiș, Bistrița Năsăud, Mureș, Olt și Sibiu, precum și soliști renumiți de muzică populară.

Zilele Culturale ale Județului Sibiu - Valea Târnalevor 8-9 iunie

Vă invităm să petreceți acest sfârşit de săptămână în localitățile de pe Valea Târnavelor, unde vă așteptăm cu mare drag în cadrul Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu, 8-1 iunie 2013.

Zilele Culturale ale Judetului - Valea Hârtibaciului - 1-2 IUNIE

Vă invităm să petreceți acest sfârşit de săptămână în localitățile de pe Valea Hârtibaciuluii, unde vă așteptăm cu mare drag în cadrul Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu, 1-2 IUNIE 2013. Ziua de 1 IUNIE - dedicată exclusiv prichindeilor!!!

Zilele Culturale ale Județului Sibiu -Țara Oltului

Vă invităm să petreceți acest sfârşit de săptămână în localitățile din Țara Oltului, unde vă așteptăm cu mare drag în cadrul Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu, 18-19 mai 2013.

Zilele Culturale ale Județului Sibiu

Vă invităm să petreceți acest sfârşit de săptămână pe Valea Secaşelor, unde debutează prima ediţie a Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu, 11-12 mai 2013.

"JUNII SIBIULUI" dansează pentru românii din Irlanda

O parte din membrii Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” însoţiţi de îndrăgitele interprete de muzică populară Mariana şi Adriana Anghel, participă la Spectacolul de folclor “DIN SUFLET PENTRU MAMA”, care va avea loc în localitatea Dublin, din Irlanda, în data de 17 martie 2013.

Junii Sibiului reprezintă Sibiul și România la Viena

Cindrelul-Junii Sibiului vor deschide joi, 10 ianuarie, Târgul de Turism de la Viena.

JUNII SIBIULUI VĂ INVITĂ LA SPECTACOLUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN “IATĂ, VIN COLINDĂTORI!”

Spectacolul propune o incursiune în lumea satului tradiţional românesc în miez de iarnă şi promovează obiceiurile şi tradiţiile specifice Sărbătorii Naşterii Domnului. Vin să ne colinde grupuri tradiţionale din Transilvania, Maramureş, Bucovina, Moldova, Crişana, Banat, Muntenia aducând la Sibiu cele mai frumoase obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă.

Festivalul – Concurs Naţional CÂNT ŞI JOC PE HÂRTIBACI 6-7 decembrie 2012

Consiliul Judeţean Sibiu, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul- Junii" Sibiu, Consiliul Local Agnita, Primăria Oraşului Agnita prin Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita organizează în perioada 6-7 decembrie 2012, cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului – Concurs Naţional “Cânt şi Joc pe Hârtibaci”.

REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA FESTIVALULUI - CONCURS NAŢIONAL AL INTERPREŢILOR CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC “CÂNT ŞI JOC PE HÂRTIBACI”, EDIŢIA a – XVIII – a 2012

Consiliul Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, Primăria Agnita, Consiliul Local Agnita şi Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita organizează în zilele de 6-7 decembrie 2012, la Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita, cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului - Concurs Naţional CÂNT ŞI JOC PE HÂRTIBACI.

nr. 28 (noiembrie) / 2012 Prezervarea autenticităţii tradiţiilor în spectacolele folclorice ale Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”. "Călătorie în ritm de vers, de cânt şi jocuri" (III)

Este cunoscut faptul că, în general, reprezentaţiile susţinute de ansamblurile folclorice sunt axate pe un obicei sau pe un colaj de dansuri provenite dintr-o anumită zonă sau subzonă etnofolclorică. Spectacolele tematice iniţiate în cadrul Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” sunt construite pe un concept nou: cel al promovării unui mănunchi de obiceiuri, toate punctate cu dansuri populare. Această nouă abordare a spectacolului de tip folcloric contribuie la promovarea culturii tradiţionale, la impulsionarea comunităţilor rurale în prezervarea culturii tradiţionale şi facilitează publicului o mai bună cunoaştere a faptelor de cultură tradiţională pe care aceste reprezentaţii scenice le au la bază. Concomitent, o altă discuţie se naşte: cea a măsurii în care spectacolele de tip folcloric prezervă autenticitatea faptelor de cultură tradiţională; acest aspect va fi urmărit, în studiul de față, cu privire la spectacolul "Călătorie în ritm de vers, de cânt şi jocuri".

Dragostea în lumea satului: de la drăguţ la “boyfriend”. Relaţiile consensuale liber consimţite și divorțul (IV)

În ceea ce priveşte relaţiile consensuale liber consimţite, trebuie spus că recensământul din 2002 a relevat faptul că acestea sunt mai frecvente în mediul rural, decât în cel urban: „coabitarea cunoaşte o acceptare mai mare la comune decât la oraşe. În comune şi sate coabitează un număr de 466.454 dintre locuitorii ţării” (1).

Ultima piuă de ulei

Din şase uleiniţe câte erau în urmă cu cincizeci de ani în Gura Râului, a mai rămas doar una, cea a lui Petru Bârză. Din ceea ce ştie proprietarul, aceasta e şi ultima piuă atât de veche din judeţ. Puţini sunt însă cei care mai vin să facă ulei din seminţe de dovleac sau de floarea soarelui, iar anul viitor vor fi şi mai puţini căci seceta a secat recoltele.

Ce-mi vii, bade, târzior?

Ce-mi vii, bade, târzior? – bis Au de mine nu ți-e dor?

Nr. 27 (octombrie) / 2012 Regal folcloric de trei zile la Festivalul „Ioan Macrea”

În perioada 31 octombrie – 2 noiembrie 2012 se va desfăşura la Sibiu cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”. În fiecare seară, începând cu ora 18, cele mai valoroase ansambluri folclorice profesioniste din ţară şi din diaspora, precum şi renumiţi interpreţi de muzică populară, îşi dau întâlnire pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor într-un regal al cântecului şi jocului tradiţional românesc. Intrarea se face pe bază de bilete care se pot achiziţiona de la Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu, la preţul de 15 lei/bilet.

„Junii” recreează Târgul de odinioară din Piaţa Mare a Sibiului

Sibienii sunt aşteptaţi în data de 29 şi 30 octombrie 2012 la un târg ca pe vremea baronului Samuel von Brukenthal, când Piaţa Mare a Sibiului era din plin animată de negustori din Lipsca, cojocari din Mărginime, saşi curelari din Hochfeld (Fofeldea), guvernatori, boieri moldoveni, breslaşi şi lăutari. Târgurile săptămânale şi anuale organizate în trecut în Piaţa Mare erau foarte căutate de negustori şi muşterii de pretutindeni, dată fiind legătura pe care oraşul o făcea între ţările române din Imperiul Austro-Ungar. Târgul şi Piaţa Mare deveneau astfel spaţii de importanţă economică, socială şi culturală.

Prezervarea autenticităţii tradiţiilor în spectacolele folclorice ale Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”. ”Pe firul nesfârşit al vieţii" (II)

Este cunoscut faptul că, în general, reprezentaţiile susţinute de ansamblurile folclorice sunt axate pe un obicei sau pe un colaj de dansuri provenite dintr-o anumită zonă sau subzonă etnofolclorică. Spectacolele tematice iniţiate în cadrul Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” sunt construite pe un concept nou: cel al promovării unui mănunchi de obiceiuri, toate punctate cu dansuri populare. Această nouă abordare a spectacolului de tip folcloric contribuie la promovarea culturii tradiţionale, la impulsionarea comunităţilor rurale în prezervarea culturii tradiţionale şi facilitează publicului o mai bună cunoaştere a faptelor de cultură tradiţională pe care aceste reprezentaţii scenice le au la bază. Concomitent, o altă discuţie se naşte: cea a măsurii în care spectacolele de tip folcloric prezervă autenticitatea faptelor de cultură tradiţională; acest aspect va fi urmărit, în studiul de față, cu privire la spectacolul „Pe firul nesfârşit al vieţii”.

Dragostea în lumea satului: de la drăguţ la “boyfriend”. Căsătoria, între dragoste şi interese economice (III)

Schimbări multiple au intervenit, de-a lungul ultimului secol, în oficializarea cuplurilor. Căsătoriile se încheie astăzi la vârste mai târzii, iar statutul social și cel economic al familiilor nu mai au aceeași importanță ca în trecut.

AGENDA TRADIŢIONALĂ LUNA OCTOMBRIE 2012

 Festivalul Naţional de Folclor „IOAN MACREA”, Ediţia a XIV-a, Sibiu, 31 octombrie – 2 noiembrie. ////  Spectacol extraordinar „La Sibiu, în Piaţa Mare, târg de n-are-asemănare”, Sibiu, 30 octombrie.

Nr. 26 (septembrie) / 2012 Prezervarea autenticităţii tradiţiilor în spectacolele folclorice ale Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” (I)

Obiceiuri, ritualuri şi datini au marcat şi marchează întreaga existenţă a omului. De la simplele saluturi precum „Bună ziua” sau „Bună dimineaţa”, la ritualuri complexe ce apelează la fiinţe superioare sau forţe ale naturii, existenţa umană este strâns legată de fapte de cultură specifice comunităţii din care un individ face parte. Este adevărat însă că aceste obiceiuri, rituri şi ritualuri sunt în continuă schimbare. Motivul este simplu: toate sunt forme sociale, adică sunt strâns legate de comunitatea în care sunt practicate, iar transformările înregistrate de obiceiuri, rituri şi ritualuri au în subsidiar trei cauze: a) timpul, b) cadrul social - adică evenimentele şi faptele care produc schimbări în existenţa fizică a oamenilor, deci, într-un final, şi în concepţiile lor de viaţă, c) schimbul între generaţii.

Dragostea în lumea satului: de la drăguţ la “boyfriend” (II)

Formarea cuplurilor în lumea satului tradițional era facilitată și în perioadele de post grație șezătorilor care se organizau cu regularitate. Dincolo de învățarea meseriilor tradiționale, șezătorile erau prilej pentru jocuri de ghicire a ursitului și pentru jocuri de dragoste. În civilizația modernă a satului românesc, jocurile de ghicire a ursitului s-au mutat în oracole ( în anii `80-`90) și pe internet, după anul 2000.

Lucreţia Ciobanu: "Mi–au fost foarte dragi oamenii noştri din Topârcea, erau oameni care nu ştiau să mintă"

O lecţie de viaţă e o întâlnire de o oră cu doamna Lucreţia Ciobanu. Te uimeşte cu vitalitatea de care debordează la venerabila vârstă de 88 de ani, te uimeşte cu înţelepciunea şi condescendenţa cu care priveşte oamenii din jurul ei, dar te uimeşte, în acelaşi timp, cu vorba plină de duh, cu zecile de versuri pe care le recită şi acum şi cu umorul care e tot acolo, neştirbit de ani şi ani.

Cântec din Porumbacu de Jos

Bădiţă cu ţundră neagră, / Spune mie de ţi-s dragă.

Nr. 25 (august) / 2012 „Junii Sibiului” dansează pentru românii din Voivodina

Ansamblul folcloric profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” participă în premieră la Marele Festival Folcloric al Românilor din Voivodina, care va avea loc în localitatea Torac, din Serbia, în perioada 23-26 august 2012. Festivalul marchează în acest an cea de-a 52-a ediție, iar ansamblul sibian are onoarea de a deschide manifestarea cu un spectacol extraordinar, programat joi, 23 august. Spectacolul va fi transmis de Televiziunea națională din Novi Sad.

„Studii și comunicări de etnologie”, la tomul XXVI

Tomul XXVI al periodicului „Studii și comunicări de etnologie” a ieșit recent de sub tipar, fiind prezentat în premieră în cadrul Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munților”. Volumul a fost editat prin grija Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Cindrelul-Junii" Sibiu, cu sprijinul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, fiind un proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Volumul apare sub coordonarea etnologului Ilie Moise, redactor șef.

“Cântecele Munţilor”, un festival cu lipici la public

Cea de-a XXXVII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor” a ajuns la final. Peste 800 de artişti din Italia, Polonia, Georgia, Serbia, Cipru, Grecia şi România au făcut spectacol în cele cinci zile ale festivalului. Cele mai mari evenimente din festival au fost organizate, în aer liber, la sfârşitul săptămânii trecute, şi s-au bucurat de un mare succes la public, Piaţa Mare a Sibiului fiind arhiplină în cele trei seri. Elementele de stil baroc au reprezentat noutatea acestei ediţii a festivalului şi au venit să reliefeze influenţele pe care cultura tradiţională le-a avut asupra stilului baroc, în anul în care agenda culturală a Sibiului stă sub semnul Sibiu Baroc Update.

„Cântecele Munților” - rețeta pentru un weekend perfect

Acest sfârșit de săptămână are iz folcloric la Sibiu, pentru că sute de artiști din Italia, Polonia, Serbia, Georgia, Grecia, Cipru și România, și zeci de interpreți de muzică populară se întâlnesc la Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munților” (1-6 august 2012). Aici, la „Cântecele Munților”, pot descoperi sibienii și turiștii rețeta unui weekend perfect.

Clejanii concertează în Piaţa Mare. Bal Baroc la Cercul Militar

Sâmbătă, în cea de-a patra zi de festival, „Cântecele Munţilor” satisface diferite gusturi muzicale, prin cinci evenimente de calibru: balul baroc, concertul susţinut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, spectacolele folclorice şi recitalul susţinut de Viorica, Ioniţă şi Taraful de la Clejani.

La “Cântecele Munților”, sărmăluţele în foi de viţă și pignolata sunt „asezonate” cu învârtite şi tarantelle

Ați petrecut vreodată alături de ciprioți, sârbi sau italieni? Le-ați degustat mâncărurile tradiționale și v-ați prins alături de ei în dansuri precum hasapiko sau tarantella? La Festivalul Internațional de Folclor “Cântecele Munților”, o astfel de experiență devine posibilă, grație serilor tradiționale. Serile tradiționale fac deliciul muzical, coregrafic și gastronomic al fiecărei ediții de festival, iar ediția a XXXVII-a a “Cântecelor Munților” nu face excepție: la cinci seri tradiționale este așteptat publicul începând de astăzi, 1 august 2012, până duminică, 5 august 2012.

Programul Festivalului "Cântecele Munţilor", 1-6 august 2012

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu organizează cea de-a XXXVII-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munţilor”. Acesta se desfășoară în perioada 1-6 august 2012 în diferite spații din municipiul Sibiu. Parteneri: Cercul Militar Sibiu „Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional”. Acţiune cofinanţată de „Consiliul Local Sibiu prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu”. Vă prezentăm în rândurile de mai jos programul festivalului.

Cântecele Munţilor vor răsuna în curând la Sibiu

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” Sibiu organizează cea de-a XXXVII-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munţilor”. Acesta se desfășoară în perioada 1-6 august 2012 în diferite spații din municipiul Sibiu.

Nr. 24 (iulie) / 2012 Dragostea în lumea satului: de la drăguţ la “boyfriend” (I)

„Sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva” (1). Aceasta este cea mai scurtă definiţie dată termenului „dragoste”, iar ea poate şi trebuie să fie completată prin câteva elemente definitorii pentru diversitatea şi complexitatea unui sentiment ce poate face referire la un cumul de legături afective. Astfel, dragostea se poate manifesta faţă de familie (părinţi, copii şi alte rude), prieteni, parteneri romantici, arte, obiecte, patrie etc., iar adeseori aceste relaţionări se şi întrepătrund. La fel este situaţia şi în cazul existenţei sentimentului de dragoste faţă de un partener, dat fiind faptul că celelalte raporturi în care o persoană se găseşte pot fi determinante în relaţia de dragoste cu un partener. Cel puţin, astfel de influenţe au fost consemnate de-a lungul istoriei şi ele se verifică şi în cazul dragostei în lumea satului, tema prezentului studiu.

Cântec din Porumbacu de Jos

Mândra mea porumbăceană / Hop, lele, hop, / O cunosc după sprânceană, / Hop, lele, hop,

Junii Sibiului, ovaționați în Portugalia

În data de 10 iulie 2012, Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” a susținut un spectacol în cadrul evenimentului Festival ao Largo, din Lisabona, Portugalia. A fost singurul ansamblu folcloric din România invitat în festival, iar prezența Junilor nu a trecut neobservată, așa că, în seara spectacolului, cu mai bine de o oră înainte de începerea reprezentației, câteva mii de oameni s-au strâns în piața din fața Teatrului Național Săo Carlos din Lisabona.

Festivalul „Bujorul de munte” 2012

Festivalul „Bujorul de munte” marchează în zilele 7 şi 8 iulie 2012 cea de - a IX- a ediţie. Festivalul este organizat de către Consiliul Local din Gura Rîului, Primăria Gura Rîului, Consiliul Judeţean Sibiu prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, cu sprijinul partenerilor: Asociaţia de Înfrumuseţare a Gurii Rîului, Asociaţia Pensiunilor din Gura Rîului şi Asociaţia Română pentru Reciclare – RoRec.

Nr. 23 (iunie) / 2012 „Studii și comunicări de etnologie” – proiect editorial finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul-Junii” a obținut finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național pentru editarea tomului XXVI al revistei „Studii și comunicări de etnologie”. Finanțarea a fost acordată în urma concursului lansat în plan național de AFCN, în cadrul căruia CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu a obținut 79,67 puncte și suma de 24.375 lei.

Hora de la Rusca, o tradiție veche de peste 200 de ani

Cu un dans vechi de sute de ani se identifică Sebeşu de Jos: Hora de la Rusca, o horă înnodată ce se joacă în ziua de Rusalii, pe dealul Rusca. Obiceiul datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și este reiterat an de an.

Hora din Rusca

Cine-o făcut hora-n deal Slugile lui Brukenthal, Cine-o făcut hora-n vale Slugile Măriei sale,

Cântec din Porumbacu de Jos

Când te duci bade-n pădure Hai la noi să-ți dau secure, Să-ți dau apă din găleată Să nu strici, bade, vreo roată, Să nu strici ceva la car.

Gânduri la inaugurare de „casă nouă”

Inaugurăm astăzi, 24 mai 2012, primul sediu al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ”Cindrelul-Junii” Sibiu, sediu situat în Sibiu, str. Tudor Arghezi, nr. 13; pentru noi acest moment reprezintă împlinirea unui vis, un vis la care aţi contribuit fiecare dintre dumneavoastră.

Nr. 22 (mai) / 2012 Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munţilor” – ediția a XXXVII –a

Din 2 până în 6 august 2012, barocul european se vede la Sibiu la „Cântecele Munţilor”, cel mai vechi festival internaţional folcloric al Sibiului. În 2012, cea de-a XXXVII –a ediție a evenimentului va fi axată pe diferitele forme pe care barocul le îmbracă în muzica, dansurile şi gastronomia popoarelor europene şi pe influenţele pe care cultura tradiţională le-a avut asupra barocului. Astfel, în cadrul spectacolelor în aer liber, al seratelor gastronomice în stil baroc, al atelierelor de dans, ansambluri renumite recreează atmosfera barocă din Europa secolelor XVII-XVIII.

"Poruncile", o tradiția pastorală păstrată încă la Jina

Duminică de duminică, locuitorii comunei Jina - bătrâni cu clopuri pe cap, bătrâne cu traista în mână, tineri abitir dichisiţi şi copii - se întâlnesc în fața Primăriei să asculte poruncile duminicale. Așa s-au pomenit jinarii din moși-strămoși și respectă și acum, în secolul al XXI-lea, tradiția pastorală demult dispărută din satele răsfirate prin Munții Cindrelului și Sebeșului.

Cântec de dragoste din Porumbacu de Jos

I. Și-am tot zis că nu-mi trebuie, Mândră dragă, Nevastă cu avuție Să-mi poruncească ea mie.

Nr. 21 (aprilie) / 2012 Două proiecte culturale, finanțate de AFCN

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale “Cindrelul-Junii” Sibiu a obținut finanțare pentru două proiecte culturale, în urma concursului național lansat de Administrația Fondului Cultural Național. Cele două proiecte sunt: Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor” – care a întrunit, în urma evaluării juriului de specialitate, 90.33 puncte, și va fi finanțat cu suma de 63.233 lei, și Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea” - care a fost evaluat la 88 de puncte și va fi finanțat cu 61.600 lei.

Lumina Sfântă – o tradiție de aproape 2.000 de ani

Una dintre cele mai vechi tradiții ale lumii ortodoxe e Lumina Sfântă sau Focul Sfânt, minunea ce se întâmplă an de an de Paştile ortodocşilor. În Biserica Sf. Mormânt din Ierusalim, acolo unde se presupune că ar fi fost înmormântat Iisus Hristos după răstignirea Sa, un foc izbucnește în Sâmbăta Mare. Se pare că primul care ar fi văzut această lumină ar fi fost chiar Apostolul Petru.

Junii Sibiului, pentru a doua oară premiaţi la Gala Premiilor Muzicale Româneşti

Ansamblul Folcloric Profesionist "Cindrelul – Junii Sibiului" al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale "Cindrelul-Junii" Sibiu a participat, în data de 4 aprilie 2012, la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Muzicii Populare Româneşti - Bucureşti.

Calendarul popular al lunii aprilie

Luna Aprilie – Prier cum era denumită în popor, reprezintă timpul favorabil, prielnic semănăturilor şi lucrărilor în gospodărie. Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi de multe ori secetos pentru semănat, luna aprilie anunţă sărăcie şi secetă tot timpul anului. Sărbătorile din Prier, fie cu dată fixă (Sângiorzul, Sângiorzul Vacilor, Marcul Boilor, Antipa) fie mobilă (Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile, Joimari, Paştele, Paştele Blajinilor, Ropotinul Ţestelor) cuprind numeroase obiceiuri şi practici tradiţionale grupate în două mari scenarii de înnoire a timpului: Paştele şi Sângiorzul.

Programul Festivalului Vară, Vară, Primăvară 2012

Intrarea se face pe bază de bilete. Acestea se pot procura de la Cercul Militar Sibiu, Bulevardul Victoriei, nr. 3-5, între orele 10.00-18.00, la preţul de 15 lei /buc. Elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază de reducere.

Nr. 20 (martie) / 2012 Portret de artist: Daniel Pop

Daniel Constantin Pop este laureatul celei de -a XV-a ediţii a Festivalului Naţional al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ (martie 2011). Organizat anual la Sibiu, la început de primăvară, festivalul este o rampă de recrutare şi de lansare a tinerelor talente în domeniul muzicii populare. Marele câstigător al ediţiei 2011 este invitat în acest an să susţină un recital, iar în anul 2013 Daniel Pop se va număra printre membrii juriului de specialitate.

Mătăuze de foc au ars relele în Sadu

Nu multe sunt satele judeţului Sibiu, unde secul de brânză se lasă, şi în prezent, cu foc. Una dintre localităţile sibiene ce păstrează acest obicei este Sadu, iar demonstraţia a fost făcută de feciorii din comună şi în acest an, când, înainte de Lăsatul secului de brânză, au aprins focuri pe dealuri, ca să ardă toate relele. În localitate, obiceiul este cunoscut sub denumirea de „Mătăuze” şi înglobează şi tradiţia strigării peste sat.

CALENDARUL POPULAR AL LUNII MARTIE

Luna martie, denumită Mărţişor în calendarul popular, se încadrează unui început de ciclu specific cultului soarelui, întregul său interval aflându-se sub semnul magic al mărţişorului – simbol solar -, un fel de dominantă mitică proprie spiritualităţii carpatice. Mărţişorul, ca simbol soleiform, marchează trecerea de la iarnă la primăvară, ilustrând în chip mitologic o eliberare a naturii din tainicele refugii, înfruntarea dintre două anotimpuri, redate prin cele două culori: albul – iarna friguroasă şi roşul – primăvara.

REGULAMENT privind organizarea Festivalului Concurs al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară „VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ” Sibiu, 21-23 martie 2012

Festivalul- Concurs al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ se va desfăşura în perioada 21-23 martie 2012. Cea de-a XVI-a ediţie a festivalului este organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, împreună cu Cercul Militar Sibiu.

Nr. 19 (februarie) / 2012 Patru proiecte în programul Sibiu Baroc Update

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale “Cindrelul – Junii” Sibiu participă la Programul Sibiu Baroc Update 2012 cu un număr de patru proiecte: Festivalul Internaţional de Folclor CÂNTECELE MUNŢILOR, ediţia a XXXVII-a (august 2012), TÂRGUL OLARILOR, ediţia a XLVI-a (septembrie 2012), Festivalul Naţional de Folclor IOAN MACREA, ediţia a XIV-a (noiembrie 2012) şi Spectacolul LA SIBIU, ÎN PIAŢA MARE, TÂRG DE N-ARE-ASEMĂNARE! (noiembrie 2012).

“Introspecţie” gastronomică în lumea satului tradiţional

Mămăliga era, odinioară, pâinea oamenilor de la sate, iar făina de porumb era produs de bază utilizat la prepararea micului dejun, a prânzului şi a cinei; a deserturilor, dar și a felurilor principale de mâncare, câtă vreme pâinea făcută din făină de grâu era pregătită doar pentru zilele de sărbătoare. Modificarea concepțiilor despre viață și a condițiilor social - economice au dus la o răsturnare a situației: astăzi pâinea este element principal pe masa românilor, iar mămăliga și produsele realizate din făină de porumb sunt mai rar pregătite.

Balada lui Andrei Budac

Este obişnuit în satele Transilvaniei ca la moartea năpraznică a unui tânăr, femeile din comunitate să-i facă „verş”, adică un cântec de jale în care se vorbeşte despre viaţa celui decedat, despre familia sa şi durerea rudelor, despre moartea năpraznică de care a avut parte. E cântecul de jale menit să uşureze durerea familiei şi să faciliteze, în plan spiritual, trecerea dintr-o lume în alta. Bocirea reprezintă un act tradiţional obligatoriu şi de bună-cuvinţă, dar şi o manifestare spontană şi intimă, un mijloc de potolire a durerii morale, de alinare a suferinţei prin versuri. Astfel de verşuri se fac încă în satele transilvănene deşi, e adevărat că puţine mai sunt femeile care ştiu să se cânte pentru cel dispărut. În urmă cu 100 de ani, la moartea haiducului Andrei Budac, femeile din Cârţişoara au aşezat regretul şi durerea comunităţii într-un astfel de „verş”, însă, dată fiind personalitatea ;i faima haiducului, verşul a intrat nu doar în folclorul local, ci şi zonal, devenind „Balada haiducului Andrei Budac”. Peste 30 de variante ale baladei sunt cunoscute în Cârţişoara şi în satele dimprejur şi în fiecare dintre ele se povesteşte şi de câte a făcut Budac şi de cum a fost omorât mişeleşte. În cercetările de teren derulate de CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu, variante ale acestei balade au fost înregistrate în Cârţişoara, Turnu Roşu şi Porumbacu de Jos.

Andrei Budac, haiducul ucis acum o sută de ani

29 spre 30 ianuarie, noapte geroasă cu stele sclipind la fel de tăios ca frigul. Aşa a fost 29 spre 30 ianuarie şi în urmă cu 100 ani când haiducul Andrei Budac era împuşcat în Cârţişoara. Ani buni luase bani de la bogaţi ca să–i dea săracilor, ani buni le–a tot scăpat printre degete autorităţilor, până când arginţii au fost mai presus de loialitate, iar Budac a fost trădat şi ucis. Astăzi, la 100 ani de la acel moment, locul unde a fost îngropat nu este cunoscut pentru că Andrei Budac nu a avut cruce la căpătâi; în patrimoniul comunei au rămas însă "Balada lui Andrei Budac", legenda sa şi crucea din lemn ce a fost aşezată chiar în locul unde a fost ucis.

CALENDARUL POPULAR AL LUNII FEBRUARIE

Denumirea populară a lunii februarie, Faur, este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecţionează cuţitele de plug înainte de deschiderea sezonului agrar. Pentru că are numai 28 de zile, respectiv 29 în anii bisecţi, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.

Nr. 18 (ianuarie)/ 2012. Calendarul popular al lunii ianuarie

În calendarul popular, luna ianuarie se numeşte Gerar, tocmai pentru că este cea mai geroasă perioada a anului. Sărbătorile cuprind obiceiuri şi practici specifice începutului de an, prin care oamenii speră să obţină prosperitate, sănătate, linişte şi pace. Majoritatea sunt marcate de cultul lupilor. Această dominantă mitică pentru poporul român simbolizează putere şi noroc, dar este şi unul dintre cele mai temute animale pentru casele de păstori.

Arta ţesutului la începutul mileniului III: zona Sibiului

La începutul mileniului III, instituţiile de specialitate, printre care amintim Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu şi Complexul Naţional Muzeal „Astra” se implică activ în revitalizarea şi transmiterea meşteşugurilor artistice tradiţionale, având drept scop recuperarea tradiţiilor, precum şi promovarea, la scară naţională şi internaţională a creatorilor populari. Este într-un sens o întoarcere spre trecut, spre marile valori ale unei tradiţii milenare.

Gastronomie tradiţională: leveş de Bobotează, din satul Rod

Postul era odinioară cu sfinţenie respectat în lumea satului. Se ştie că odată cu începerea postului de Crăciun sau Paşti, tot instrumentarul utilizat în bucătărie de la oale la tacâmuri, era fiert şi bine curăţat. Astăzi, până şi în lumea satului, postul nu mai e văzut cu aceeaşi stricteţe. Vechile cutume sunt respectate în gospodăriile vârstnicilor şi mai rar în cele ale tinerilor. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care mâncăruri de post încep să fie uitate.

Practici legate de naştere, din localitatea Agârbiciu

Naşterea unui copil este, de obicei, un eveniment important nu numai în familia noului-născut, ci în întregul sat, de tip tradiţional. Însă, până la naştere, copilul şi viitoarea mamă au un drum lung de parcurs, mai ales în lumea satului unde se păstrează încă atâtea superstiţii. Viitoarea mamă nu trebuie să privească oameni urâţi sau însemnaţi, să mănânce decât anumite fructe, să-şi pună flori la brâu, să lase hainele afară la uscat după apusul soarelui.

Nr. 17 (decembrie)/2011 ...şi gociul adună colacii şi carnea la colindat

La crâşma feciorilor din Fofeldea e zarvă mare, de la butea din Bârghiş răsună colinde seară de seară că doar puţine zile au mai rămas până la Crăciun. Mai vine un răsărit, mai trece un apus, încă un răsărit şi încă un apus şi deodată uliţele satelor suspină greu sub povara zecilor de flăcăi porniţi la colindat, a paharelor închinate şi a jocurilor ce se încing în bătături şi în mijlocul satului. Şi se întind petrecerile şi în a doua zi de Crăciun, şi în a treia, şi în a patra, când pe uliţe năvălesc mătăhălile... Aşa e de Crăciun pe Valea Hârtibaciului sau mai bine zis aşa era odinioară pe când taţii şi bunicii mergeau la cetele de feciori. Azi cetele de juni, cele de colindători, colacii, jocurile sunt tot mai puţine.

Ţesăturile sibiene – Caracteristici/particularităţi

Meşteşugul ţesutului a constituit din timpuri străvechi una din ocupaţiile de bază ale ţărăncilor din zona Sibiu. Femeile ţeseau pentru a-şi împodobi casele cu ştergare sau covoare sau pentru a se îmbrăca familiile cu cele mai frumoase haine la sărbătorile importante. Fiecare femeie cunoştea tehnica şi tipurile de ţesătură specifice locului. Modelele erau transmise din generaţie în generaţie si perfecţionate continuu.

Cercetarea şi valorificarea meşteşugurilor tradiţionale sibiene

Într-un secol XXI tot mai marcat de globalizare şi tehnicitate, păstrarea tezaurului tradiţional, material şi imaterial, se dovedeşte a fi o condiţie sine-qua-non a prezervării identităţii socio-culturale a oricărui comunităţi. Însă în timp ce patrimoniul material tradiţional este prezervat în muzee, meşteşugurile trebuie continuate în comunităţile în care s-au născut. Astfel, în acord cu priorităţile trasate la nivel naţional şi internaţional, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu a demarat, în anul 2010, un amplu proiect de cunoaştere, salvgardare şi valorificare a meşteşugurilor tradiţionale din judeţul Sibiu. A fost prima campanie de acest tip realizată în istoria recentă a judeţului Sibiu, iar finanţarea proiectului a fost asigurată de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu.

Nr. 16 (noiembrie)/ 2011 Festivalul – Concurs Naţional CÂNT ŞI JOC PE HÂRTIBACI, Agnita 2011

Consiliul Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, Primăria Agnita, Consiliul Local Agnita şi Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita organizează în zilele de 26 – 27 noiembrie 2011, la Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita, cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului - Concurs Naţional CÂNT ŞI JOC PE HÂRTIBACI. În concurs participă 15 concurenţi din judeţele: Gorj, Mehedinţi, Bacău, Timiş, Satu Mare, Mureş, Cluj, Sibiu, Sălaj, Iaşi şi din Republica Moldova. Concursul şi gala laureaţilor vor fi urmate de recitaluri extraordinare.

Premieră la Festivalul Naţional de Folclor IOAN MACREA

Continuând o tradiţie inaugurată în urmă cu trei ani, Ansamblul folcloric profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” deschide Festivalul „Ioan Macrea” cu un spectacol special, intitulat „De dragoste şi de dor”. Acesta este inspirat din lirica de dragoste, din ritualurile premaritale şi obiceiurile de nuntă din Transilvania.

Festivalul Naţional de Folclor IOAN MACREA

Cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor Ioan Macrea are loc la Sibiu, în zilele de 17, 18 şi 19 noiembrie 2011.

PRESCURA

În fiecare zi de sărbătoare, vedem prescura la săvârşirea Sfintei Liturghii sau în mânile celor ce dau pomelnice. Prescura este făcută din aluat dospit de pâine, adică din făină amestecată cu sare şi apă, dar ceea ce o deosebeşte de pâinea obişnuită este pecetea sau pistornicul, cu care este însemnată prescura.

Meşteşugari ai lemnului, din judeţul Sibiu

Mic este numărul meşteşugarilor care prelucrează încă lemnul, fie că vorbim de rotari sau tâmplari de mobilă. Doar în cazul dulgherilor, situaţia e puţin diferită, pentru că necesitatea realizării de grinzi şi caferi pentru o casă îşi spune cuvântul. În schimb, puţini sunt cei care mai apelează la căruţe făcute din lemn sau la mobilă lucrată din diferite esenţe, în micile ateliere rurale. În trecut însă, numărul meşteşugarilor care prelucrau lemnul era semnificativ şi, în funcţie de produsul finit al muncii, prelucrarea lemnului îmbrăca forma mai multor meşteşuguri: dulgherie, tâmplărie de mobilă, văsărit, sculptură în lemn, cioplit, butnărie, ploscari, blidărie etc.

Meşteri cojocari din judeţul Sibiu

Cojocari au existat pe întreg teritoriul ţării, însă meşteşugul a cunoscut o depreciere începând cu primele două decenii ale secolului al XX-lea; cu toate acestea, cojocarii nu au dispărut, ci lucrează în sate, cojoace simple sau decorate cu aplicaţii de meşină. Piesele de îmbrăcăminte lucrate de cojocari fără decoraţii sunt căciulile, saricile sau bituşele ciobăneşti, iar cele decorate, mult mai numeroase, sunt: pieptarele înfundate, cele deschise în faţă, cojoacele lungi cu mâneci sau fără. Modelele se aplică pe anumite părţi ale piesei de costum popular şi conţin motive geometrice, fitomorfice, în culori precum negru, galben, vânăt, roşu, verde, albastru etc. Unele aveau funcţie cotidiană, altele îndeplineau funcţie ceremonială.

ACŢIUNI LUNA OCTOMBRIE 2011

Festivalul Naţional de Folclor „Pe Târnave-n Sus şi-n Jos”, ediţia a V-a, 1-2 octombrie 2011, Mediaş. Festivalul se adresează soliştilor vocali amatori, din întreaga ţară, cu vârsta între 16 şi 35 de ani. La preselecţie şi concurs participanţii prezintă o doină, o piesă din zona de provenienţă cu acompaniament muzical şi o piesă din repertoriul unui solist de muzică populară consacrat. Se vor acorda: Trofeul festivalului, Premiul I, Premiul al II-lea, Premiul al III-lea şi trei premii speciale. Festivalul Verzei ediţia a-V-a, 15 – 16 octombrie, localitatea Moşna judeţul Sibiu. Festivalul „Toamnă barocă la Avrig” ediţia a-III-a, 1 octombrie. Evenimentul are loc la Palatul de vara al Baronului Samuel von Brukenthal din oraşul Avrig, judeţul Sibiu. Acest eveniment este unic, deoarece doreşte promovarea singurului complex baroc de acest fel din România dar şi a altor elemente definitorii ale acestui stil. Spectacole ale Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” în judeţ.

Gastronomia tradiţională: preparate şi context cultural

Mâncarea tradiţională a devenit, de câţiva ani încoace, unul dintre cele mai intens promovate segmente ale civilizaţiei tradiţionale. Au fost iniţiate târguri cu produse tradiţionale, iar în mediul online există site-uri sau secţiuni dedicate produselor şi reţetelor cu specific tradiţional. Atenţia acordată acestui tip de iscusinţă culinară poate fi explicată şi prin conceptele „bio” şi „ecolologic”, asociate mâncărurilor tradiţionale.

Ultimul hămurar

Strâns legată de traiul zilnic şi de activităţile din mediul rural este şi prelucrarea pielilor de animale. Dată fiind diversitatea produselor finite, s-au concretizat mai multe categorii de meşteşugari toţi făcând parte din aceeaşi familie: curelari (execuţia lor fiind axată pe accesorii decorative pentru portul popular românesc, lucrau în interdependenţă cu cojocarii), şelarii (produceau şei) şi hămurarii (produceau hamuri) . Consultarea literaturii de specialitate şi a monografiilor locale atestă faptul că de atenţia cercetătorilor s-au bucurat cojocarii şi curelarii, dat fiind gradul de artisticitate mai ridicat al creaţiilor lor, în vreme ce şelarii şi hămurarii sunt doar menţionaţi. Se constată că autorii monografiilor susţin o interferenţă a curelăritului cu meşteşugul realizării hamurilor, semn că acelaşi meşteşugar îndeplinea o dublă funcţie.

Cusutul iilor în judeţul Sibiu

Între meşteşugurile tradiţionale din spaţiul de cultură românească se numără şi cusutul, îndeobşte, de ii şi cămăşi. Vestigiile arheologice atestă faptul că meşteşugul cusutului era cunoscut şi practicat încă din neolitic. Cercetările au concluzionat că din preistorie şi până astăzi cusătura a fost şi este în primul rând o modalitate de unire a părţilor componente şi de împodobire a vestimentaţiei .Modul de ornamentare prin cusături a variat în timp şi spaţiu, în funcţie de condiţiile social – economice, de contactele cu străinătatea şi de valorile estetice dintr-o epocă sau alta.

Cercetarea etnologicã româneascã – între împliniri si deziderate

Preocupatã de statutul si destinul culturii traditionale în actualitate, „Asociatia de Stiinte Etnologice din România” (ASER) a pus în discutie, nu o datã, marile probleme cu care se confruntã etnologia româneascã. La Conferinta Nationalã a ASER din 2009, axatã pe „Interogatiile etnologiei actuale” (Ilie Moise: 2009, p. 18-22), am încercat sã aduc, din nou, în atentia participantilor statutul etnologiei în sistemul educational românesc, traseul de formare a unui etnolog: licentã, masterat, doctorat, studii postdoctorale. Problemã complicatã si greu de rezolvat de vreme ce implicã multi, multi bani, strategii culturale pe termen lung, multã profesionalitate si – bineînteles, profesionisti care trebuie riguros si îndelung pregãtiti.

Gastronomia tradiţională, de la zamă de crechiţă la tapşe

Mâncarea tradiţională a devenit, de câţiva ani încoace, unul dintre cele mai intens promovate segmente ale civilizaţiei tradiţionale. Au fost iniţiate târguri cu produse tradiţionale, iar în mediul online există site-uri sau secţiuni dedicate produselor şi reţetelor cu specific tradiţional. Atenţia acordată acestui tip de iscusinţă culinară poate fi explicat şi prin conceptele „bio” şi „ecolologic”, asociate mâncărurilor tradiţionale. Concomitent, există voci care subliniază conţinutul important de grăsimi al acestui tip de hrană. Între aceste două puncte de vedere se conturează un al treilea care atrage atenţia asupra numărului mic de reţete tradiţionale promovate în prezent, precum şi asupra culturii căreia mâncarea i-a dat naştere în lumea satului. În acest context, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu a demarat recent proiectul „Cercetarea gastronomiei tradiţionale din judeţul Sibiu”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Împodobitul pălăriilor pe Valea Hârtibaciului

Portul popular este compus din variate piese; pălăria este inclusă în categoria acoperitorilor de cap pentru bărbaţi, alături de căciulă, clop, glugă. Pălăria din judeţul Sibiu , din fetru, cu boruri mici, de culoare neagră, se înfrumuseţează pentru juni cu mărgele, ciucuri de lână (pe Valea Hârtibaciului) şi cu pene de păun, mărgele şi paiete (în Mărginimea Sibiului). Aceste pălării nu sunt destinate întrebuinţării zilnice, ci fac parte din portul de sărbătoare, având funcţie ceremonială.

ACŢIUNI LUNA SEPTEMBRIE 2011

TÂRGUL OLARILOR editia XLV: 03-04 septembrie 2011, Piaţa Mare din Sibiu: Model de promovare şi conservare a formelor decorative tradiţionale, târgul va găzdui nume reprezentative pentru ceramica tradiţională din România, meşteri olari şi ceramişti autentici.

Cercetarea gastronomiei tradiţionale din judeţul Sibiu

Proiectul „Cercetarea gastronomiei tradiţionale din judeţul Sibiu”, demarat în luna august 2011 de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii”, Sibiu continuă şi în luna septembrie. Fotografii pe: http://www.facebook.com/media/set/?set=a.195971940465424.49963.116236778438941&type=1

Cercetarea gastronomiei tradiţionale din judeţul Sibiu

Proiectul „Cercetarea gastronomiei tradiţionale din judeţul Sibiu” realizează prima cercetare interdisciplinară, integrată a culturii gastronomice din cele cinci zone etnofolclorice ale judeţului: Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului, Ţara Oltului, Ţara Secaşelor, Valea Târnavelor. Astfel vor fi evidenţiate deopotrivă vechi reţete, modul în care se gătea, instrumentele folosite, dar şi ocaziile în care mâncărurile au fost servite şi tot ansamblul de fapte culturale care le-a însoţit.

Buzduganul de seceriş, la Cârţa

Pe Dealul Mohului La umbra snopului Cine se-umbreşte Şi se sfătuieşte? Sora Soarelui Şi cu a vântului Ele se umbresc Şi se sfătuiesc...

Nunta de altădată pe Valea Târnavelor. Petrecerea de nuntă (V)

Spuneam că ceremonialul nupţial de odinioară avea o complexitate care nu se mai întâlneşte în prezent. Astfel, petrecerea de nuntă avea loc duminică şi se organizau adeseori, în paralel, două petreceri: atât la casa miresei, cât şi la cea a mirelui. În timp s-a ajuns la o petrecere comună, organizată fie în casa socrilor, fie într-o sală de clasă, fie în „zal” (Căminul cultural). Sosirea alaiului la locul petrecerii era şi este marcată de gestul aruncării cu boabe de grâu peste nuntaşi, într-un ritual menit să aducă bogăţie şi sănătate noii familii.

Calendarul popular al lunii august

În graiul popular, luna August are mai multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar, Secelar. Fiind o perioadă a anului încărcată cu activităţi economice care se cereau împlinite la timp şi cu mare rapiditate, luna August are puţine sărbători populare.

Agenda tradiţională C. J. C. P. C. T. „Cindrelul-Junii” Sibiu pentru luna august 2011

Agenda tradiţională C. J. C. P. C. T. „Cindrelul-Junii” Sibiu pentru luna august 2011

Nunta de altădată pe Valea Târnavelor. Aducerea zestrei (IV)

Plin de pitoresc şi mult aşteptat de comunitate era episodul aducerii zestrei miresei la casa socrilor mari. Pe de o parte acum se vedea hărnicia miresei şi starea economică a familiei ei, iar pe de altă parte, tradiţia permitea ca acest episod al ceremonialului nupţial să fie însoţit de strigături ce puneau în discuţie comportamentul şi situaţia financiară ale ambelor familii.

Calendarul popular al lunii iulie

Deoarece luna Iulie era perioada când se înregistrau cele mai înalte temperaturi din întregul an, se coceau şi recoltau lanurile de grâu, era numită în popor şi luna lui Cuptor. Calendarul popular cuprindea în această lună, mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate secerişului şi forţelor potrivnice omului: furtuni, grindină, trăsnete, incendii, secetă etc. În anii în care îşi făceau apariţia secetele peisajul spiritual al agricultorului era completat cu alte obiceiuri: Paparuda, Caloianu, ceremonii şi procesiuni religioase.

Agenda tradiţională CJCJPCT „Cindrelul-Junii“ Sibiu pentru luna iulie 2011

Agenda tradiţională CJCJPCT „Cindrelul-Junii“ Sibiu pentru luna iulie 2011

Japonezii fac o incursiune în cultura tradiţională românească

Aceste schimburi culturale reafirmă ideea valorilor nepreţuite pe care le constituie cultura populară, în general, şi jocurile româneşti, în special. Interesul pentru folclorul românesc, manifestat de către oameni aparţinând unei culturi atât de diferite, ne umple sufletul de satisfacţie. Ne bucurăm că oaspeţii noştri s-au arătat dornici să îmbrace un costum popular de Mărginime, să încerce vălitoarea, coiful şi năframa de pe Valea Hârtibaciului, să viziteze gospodării tradiţionale (Marina Ihora – a lu Ihoruţu) din Gura Râului, adică să ne cunoască prin intermediul culturii noastre tradiţionale. Se cuvin mulţumirile noastre colaboratorilor, comunităţilor săteşti şi instituţiilor care au înţeles importanţa promovării valorilor culturale sibiene.

Sânzienele

Sărbătoare cu dată fixă dedicată Sânzienei, zeiţă agrară, protectoare a lanurilor de grâu şi orz aflate în pârg, invocată de fete la vârsta căsătoriei şi de tinere neveste în ziua de 24 iunie, Sânzienele reprezintă una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale verii care înglobează un impresionant număr de obiceiuri şi acte magice. Sărbătoarea se numeşte Sânziene în sud-vestul, nordul şi centrul României (Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureş, Bucovina, Moldova centrală şi de nord) şi Drăgaică în restul teritoriului (Moldova de sud, Dobrogea, Muntenia). În sfera religioasă, Sânzienele sunt asociate sărbătorii Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Calendarul popular al lunii iunie

Întrucât în luna Iunie se coc cireşele, primele fructe ale anului, luna Iunie se numeşte, local, Cireşar sau Cireşel.. Acum, în perioada solstiţiului de vară, când ziua devine cea mai lungă, timpul calendaristic şi vegetaţia ajung la maturitate.

Agenda tradiţională CJCJPCT „Cindrelul-Junii“ Sibiu pentru luna iunie 2011

Agenda tradiţională CJCJPCT „Cindrelul-Junii“ Sibiu pentru luna iunie 2011

Hencleş pe Valea Hârtibaciului

Gazdele noastre din Alţâna ne-au mărturisit că pregătesc hencleş cam de două ori pe lună, pentru familie, pentru prieteni sau pentru copii, să ducă la Sibiu. Este o muncă ce începe dis de dimineaţă, la ora patru, iar marea mulţumire este dată de plăcerea celor care mănâncă hencleşul, căci, spune gazdă, importantă nu e doar reţeta, ci şi dragostea pusă în mâncare. Deşi gestul de a pregăti şi coace hencleş în lumea satului e unul firesc şi aparent simplu, acesta denotă un fapt foarte important, şi anume acceptarea comunităţilor conlocuitore şi rezonarea cu alte forme de cultură şi civilizaţie.

Verş din Poeniţa

Fost-am doi fraţi la o mumă Ca doi brazi într-o tulpină Fost-am floarea tinereţii Douăzeci de ani ai vieţii.

Nr. 11 (mai) / 2011 Nunta de altădată pe Valea Târnavelor. Ziua nunţii (III)

Nunta de pe Valea Târnavelor era odinioară un ceremonial complex, ce debuta cu săptămâni bune înainte nunţii propriu-zise şi se încheia la câteva zile după oficierea căsătoriei, odată cu desăvârşirea ritualurilor de integrare, de agregare la noua stare. În ziua nunţii, pregătirile începeau dis-de-dimineaţă, atât în casele mirilor, cât şi în cea a naşilor. Cea mai mare zarvă era la casa miresei: în Axente Sever şi în Ernea, aceasta era ajutată să se pregătească de către mamă, rude apropiate şi de surorile de mireasă, care cântau: „Şedeţi fete dac-aţi vint,/ Da noi n-am vint să şedem,/ Noi am vint să te mustrăm- bis/, Că-o fost sară de şezut,/ Tu-n şezătoare n-ai vint,/ Io n-am vint că n-am putut,/ Că grea soartă mi-o căzut”.

Agenda tradiţională CJCJPCT „Cindrelul-Junii“ Sibiu pentru luna mai 2011

• Participarea Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului“ la Festivalul de Dansuri Populare de la Balingen - Germania: 30 aprilie - 08 mai 2011; • Spectacole folclorice ale Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului“, organizate de Institutul Cultural Român Viena, în cadrul proiectului Danubeparks: Viena, 30 aprilie - 01 mai 2011; •

Calendarul popular al lunii mai

Denumirile populare ale lunii Mai indică fie timpul florilor Florar, Florariu, fie exuberanţa vegetaţiei, Frunzar. Zicala „Mai e rai“ îşi găseşte explicaţia în faptul că timpul suficient de călduros şi precipitaţiile abundente, lipsite de grindină şi piatră, făgăduiau un an bogat în roade. Sărbătorile populare din această lună cuprind obiceiuri şi practici sezoniere specifice primăverii.

Nr. 10 (aprilie) / 2011 Folclor românesc în Calatayud şi Alcala de Henares – Spania

Sufletul românului rămâne acelaşi, indiferent dacă acesta trăieşte şi munceşte în România sau în diaspora, printre străini. Ne-am convins de acest fapt în turneul întreprins în Spania în perioada 14 – 19 aprilie a.c., la invitaţia comunităţilor de români din Calatayud şi Alcala de Henares - Madrid. Cunoscuţii interpreţi de muzică populară Mariana Anghel şi Nelu Albu au concertat împreună cu unul dintre cei mai buni taragotişti din România - Adrian Neamţu, cu Ovidiu Muntean, Dorel Savu şi alături de reprezentanţi ai Junilor Sibiului.

Obiceiuri conexe Sărbătorilor de Paşti

În zona Sibiului există obiceiul să fie împodobit un Pom cu ouă frumos decorate. Această tradiţie este păstrată de la comunităţile saşilor din Transilvania, iar în zilele noastre e preluată şi în familiile mixte sau chiar în familii româneşti. Ceremonialul e asemănător cu cel al bradului de Crăciun, cu deosebirea că globurile sunt înlocuite cu ouă, iar bradul cu crenguţe de pomişori înflorite, atent aranjate într-o vază. Oul crud este golit de conţinut prin două orificii făcute cu un ac de cusut în cele două capete; prin suflare, gălbenuşul şi albuşul sunt eliminate, rămânând doar coaja oului. Prin orificii se trece un fir cu aţă, ce se înnoadă apoi la un capăt, şi astfel oul poate fi agăţat. Dar mai întâi oul este pictat şi colorat sau decorat cu abţibilduri. Vaza ce conţine crenguţele înflorite şi ouăle frumos decorate are un loc de cinste la masa sărbătorilor pascale.

Ouăle de Paşti

În satele din Sibiu, tehnica vopsirii ouălor se bazează pe elemente florale. Astfel, ouăle se vopsesc în roşu sau galben, simple sau cu model de frunze, folosindu-se coji de ceapă ca şi culori naturale. Întrebaţi de ce vopsesc ouă roşii, hârtibăcenii răspund: aşa s-o pomenit, din bătrâni. Nu se poate Paşti fără ouă roşii, idee în concordanţă cu acea credinţă populară ce spune când oamenii n-ar mai înroşi ouă de Paşti, lumea se va potopi.

Tradiţii de Florii şi Sf. Gheorghe

Numele popular de Florii, păstrat pentru praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, provine de la numele sărbătorii antice romane (păgâne) a primăverii, Floralia. În consecinţă, obiceiurile şi superstiţiile de Florii sunt atât de sorginte creştină, cât şi păgână. În calendarul popular, Sf. Gheorghe este considerat a fi zeu al vegetaţiei, protector al naturii, al vitelor şi oilor, aşa că ziua în care este sărbătorit (23 aprilie) este însoţită de o serie de practici şi superstiţii.

Calendarul popular al lunii aprilie

Numele popular al lunii Aprilie – Prier, înseamnă timp favorabil, prielnic holdelor şi turmelor de vite. Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, luna Aprilie anunţă sărăcia şi se numea Traistă-n Băţ. În această lună, se continuau arăturile şi semănăturile de primăvară începute în luna martie, se formau vitele, se tundeau oile înainte de a fi urcate la munte etc.

AGENDA TRADIŢIONALĂ LUNA APRILIE 2011

• Turneu al Ansamblului Folcloric Profesionist „Junii Sibiului“: prezentarea jocului popular şi a muzicii tradiţionale româneşti, a tradiţiilor din Mărginimea Sibiului şi din ţara întreagă în rândul comunităţii românilor din Spania, în Madrid, Zaragoza în perioada 14 – 19 aprilie 2011; • Participarea Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului“ la „Gala Muzicii Populare Româneşti“, organizată de Etno TV, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, la Sala Palatului Bucureşti: 14 aprilie 2011. Cercetare • Obiceiuri de Paşti: Oina şi Ţuru - la Mediaş, jocuri cu ouă roşii – Sadu, Sălişte, Cârţişoara, Nou Român • Obiceiuri de Sf. Gheorghe, în Ţara Oltului (salcie, frunză de fag, mărăcine) Educaţie permanentă • Continuarea proiectului educaţional „Folclorul pe Înţelesul Copiilor“: Sărbătoarea de Paşti, Înroşitul ouălor

Nr. 9 (martie) / VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, împreună cu Cercul Militar Sibiu organizează, în perioada 23 – 25 martie 2011, Festivalul - Concurs Naţional al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ.

Prinsul verilor şi văruţelor

Un ritual practicat de copii de 10-14 ani pentru a marca trecerea de la copilărie la adolescenţă. Acesta este Prinsul verilor şi văruţelor, un obicei practicat încă în localităţi din Mărginimea Sibiului. Ritualul este, în fapt, „un legământ juvenil legat până la moarte de puberi, pe alte criterii decât cele de rudenie. Se desfăşoară cu sau fără martori, în casă, în cimitir, în jurul unui brad îmbpodobit, în grădină, în jurul unui pom care înfloreşte şi rodeşte, pe grupe mici, de doi copii sau pe grupe mari, de 10-20 de copii, fete şi băieţi laolaltă.”1

Cântece de dragoste şi de răboi din Dârlos

Foaie verde, foi trifoi - bis Vin feciorii din război, Măi, dorule, măi- bis

CEATA JUNILOR …la aniversare

Măi ficiori din sat, măi…… Veniţi în târg că s-aleg junii măi! Acesta este chemarea pe care a rostit-o regretatul coregraf Ioan Macrea, în urmă cu 20 de ani, şi sub imboldul căreia a luat fiinţă Ansamblul folcloric CEATA JUNILOR. Numele sugestiv al ansamblului aminteşte de un obicei de iarnă practicat pe tot cuprinsul ţării, însă cu o vigoare deosebită în zona Sibiului, obicei centrat pe organizarea tineretului din comunitatea sătească, pe deprinderea tradiţiei coregrafice, muzicale şi lirice, pe învăţarea respectului, a colaborării şi recunoaşterea valorii fiecăruia.

Lolele din Agnita

Obiceiul lolelor se practică în perioada de carnaval ce precede Postul Paştelui şi este strâns legat de activitatea breslelor de odinioară. Astăzi, tinerilor abia daca le mai sunt cunoscute atribuţiile breslelor - acelea de suport al vieţii economice şi apărător al cetăţii - și procesiunile în cadrul cărora calfele se costumau în piei de animale, însemnate cu semnele breslei şi sugerau, prin dansuri iniţiatice, meşteşugul practicat. Tocmai de aceea este lăudabilă iniţiativa unui grup de agniţeni de a revigora Fuga Lolelor.

Calendarul popular al lunii martie

Luna Martie poartă numele celei mai apropiate planete de Pământ, Marte, şi a fost dedicată lui Mars, zeul războiului. Este sinonimă cu Marta (numele feminin al lunii, precum şi al zeului Mars, frecvent invocat în vrăji şi descântece), Dochia (denumirea populară a lunii Martie, luna echinocţiului de primăvară şi a Anului Nou Agrar, dedicată unei zeiţe autohtone care a fost uzurpată de mucenica creştină Evdochia), dar şi cu Mărţişor şi Germinar.

AGENDA TRADIŢIONALĂ LUNA MARTIE 2011

MANIFESTĂRI FOLCLORICE • Spectacol folcloric dedicat zilei de 8 martie – cu participarea Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului” • Festivalul - Concurs Naţional al Tinerilor Interpreţi de Muzică Populară VARĂ, VARĂ, PRIMĂVARĂ, ediţia a XV-a: 23 – 25 martie 2011, Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu: Festivalul - concurs se adresează soliştilor vocali de muzică populară din ţară şi din diaspora, reprezentanţi autentici ai zonelor etnofolclorice pe care le reprezintă. Manifestarea îşi propune valorificarea tezaurului folcloric din România şi afirmarea şi promovarea valorilor autentice. CERCETARE - Cercetare de teren - cântece vechi de la Turnu Roşu - „PRINSUL VĂRUŢELOR” la Orlat şi Sălişte

Nr. 8 (februarie) / 2011 Cântece de dragoste, din Dârlos

Când te duci bade-n pădure Când te duci bade-n pădure, - bis Bădişorul meu, bădişorul meu, Hai la noi după săcure,- bis Bădişorul meu, bădişorul meu. Când te duci bade la plug, -bis Bădişorul meu, bădişorul meu, Haida la noi după jug- bis Bădişorul meu, bădişorul meu, După jug, după restele, - bis Bădişorul meu, bădişorul meu, După buze subţirele -bis Bădişorul meu, bădişorul meu.

Meşteşugari care dispar: fierarii şi potcovarii

De când a învăţat să stăpânească focul şi să transforme minereurile de fier, omul nu a încetat să-şi facă viaţa mai uşoară: a început să scormonească pământul cu cuţite şi cu sape, după secole şi secole a creat pluguri, a inventat tractoare sau şi-a întors privirea spre animalele de lângă el, uşurându-le mersul prin forma simplă, ovală a potcoavelor. În secolul al XX-lea, fierarii şi potcovarii, meşteşugari nelipsiţi odinioară din satele româneşti, sunt tot mai rari. Şi nu mai au nici cui să transmită ceea ce au învăţat şi nici de ce să îl transmită: creşterea animalelor şi utilizarea lor în agricultură nu mai sunt priorităţi în mediul rural.

Datină Străbună pe Secaş

Între obiceiurile unei zone etnografice nu există graniţe administrative. Acesta este mesajul pe care ni-l transmite anual singurul festival organizat împreună de judeţele Sibiu şi Alba: Datină Străbună pe Secaş. După numele pe care îl poartă, evenimentul îi reuneşte, an de an, în miez de iarnă, pe locuitorii satelor şi oraşelor din Ţara Secaşelor într-o competiţie a cărui singur câştigător este tradiţia.

Ceata de feciori – adusul lemnului la Sadu

În studiul de faţă vom prezenta un segment din activitatea cetei junilor, şi anume aducerea din pădure a lemnului de fag, simbol al bărbăţiei, puterii şi îndemânării. Acest eveniment are loc chiar în Ajunul Crăciunului, când, dis-de-dimineaţă, feciorii se întâlnesc acasă la jude şi de acolo pornesc spre pădure, de unde aduc lemnul de fag.

Calendarul popular al lunii februarie

Luna februarie poartă, în calendarul popular, numele de Faur, sau variaţii ale acestuia, în funcţie de zona geografică: Făurar, Făuroaie. Ea era dedicată meşterilor fierari care confecţionau fierul plugului, reparau şi ascuţeau uneltele agricole.

AGENDA TRADIŢIONALĂ LUNA FEBRUARIE 2011

- 12 februarie, ora 8.30, Cincu (judeţul Braşov) – prezentarea Obiceiurilor Lolelor - 12 februarie, ora 12.30 Sibiu – Parada Lolelor în centrul oraşului - 12 februarie, ora 15.30 Marpod – prezentarea Obiceiurilor Lolelor - 13 februarie, Agnita: ora 10.00- Parada Lolelor în Agnita, ora 11.00 - spectacolul Lolelor în centrul oraşului, ora 12.00-18.00- Fuga Lolelor pe străzile oraşului, ora 20.30 - Balul Lolelor

Nr. 7 (ianuarie) 2011 - Ziua urşilor şi burduhoşilor. Desfacerea cetei de feciori de la Cârţa

Cârţa este una dintre localităţile sibiene care păstrează organizarea în confrerii de tineri, mai precis în ceata feciorilor. Aceasta se constituie înainte de Sf. Nicolae, când se alege şi conducătorul cetei, denumit primar. Ceata îşi caută o gazdă şi face repetiţii până în Ajunul Crăciunului. În ceată sunt incluşi feciori din sat care au depăşit vârsta de 14 ani.

Udatul Ionilor, la Tălmăcel

Udatul Ionilor, ritual practicat an de an pe 7 ianuarie în localitatea sibiană Tălmăcel, este obiceiul cu care acest sat şi locuitorii lui se identifică. Din punct de vedere social, Udatul Ionilor este moment de coeziune, este sărbătoarea de suflet a satului şi reuneşte localnici, fii ai satului şi turişti. În paralel, asigură organizarea tineretului şi este o probă de maturitate pentru tinerii care fac parte din ceata de călăraşi. Din punct de vedere etnofolcloric, obiceiul are funcţii de propiţiere şi purificare şi marchează încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă deschis pe 6 decembrie, de Sf. Nicolae, prin constituirea cetei de feciori, şi continuat prin colindatul întregului sat de Crăciun.

Calendarul popular al lunii ianuarie

Denumirile populare ale lunii atestă obiceiul întocmirii Calendarelor meteorologice din coji de nucă sau din foi de ceapă în noaptea Anului Nou – Cărindar sau Calendar şi gerurile puternice ale iernilor e altă dată – Gerar. După ciclul sărbătorilor de iarnă se deschidea, mai ales în zonele pastorale, un important sezon de nunţi şi se reluau şezătorile şi activităţile legate de industria casnică. Sărbătorile din luna ianuarie: Anul Nou, Sfântul Vasile, Ajunul Bobotezei, Boboteaza, Antanasiile, Tănase de Ciumă, Eftimie, Sânpetru Lupilor, Circovii de Iarnă, Filipii de Iarnă, cuprindeau numeroase obiceiuri şi acte rituale specifice începutului de an şi miezului de iarnă.

AGENDA TRADIŢIONALĂ LUNA IANUARIE 2011

• Obicei folcloric de iarnă “UDATUL IONILOR”: 07 ianuarie 2011, Tălmăcel; • Obicei folcloric de iarnă „HORA NEBUNILOR“: 07 ianuarie 2011, Cârţa; • Obicei folcloric de iarnă „ZIUA NEBUNILOR“: 08 ianuarie 2011, Cârţa; • Spectacol omagial dedicat ZILEI de 24 IANUARIE, realizat de Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”; • Manifestare tradiţionale „DATINĂ STRĂBUNĂ PE SECAŞE“, ediţia a XIX-cea: 29 ianuarie 2011, Păuca.

Nr. 6 (decembrie) 2010 - Primiți colinda?

Grupul de colindători din Retiș

În prag de praznic luminos

Deschide uşa, Creştine, Că venim din nou la tine....

„Iată, vin colindători!”

Consiliul Judeţean Sibiu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, în colaborare cu Cercul Militar Sibiu şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu organizează spectacolul de datini şi obiceiuri de Crăciun „Iată, vin colindători!”. Manifestarea are loc în 19 decembrie 2010, ora 18.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sibiu.

Colinde de pe Valea Târnavelor

Proorocirile * din Boian Astăzi proorocirile şi toate Scripturile Despre Mesia Hristos S-au împlinit foarte frumos, Căci Mesia cel dorit Astăzi în lume a venit, Sfântul Iisus Hristos Domnul

Dana de la Racoviţa

Dana este colindul laic pe care îl interpretează, în cea de-a doua zi de Crăciun ceata de feciori şi bărbaţi însuraţi de la Racoviţa. Strofele sunt interpretate alternativ, de fiecare grup de cântăreţi, fapt ce–i conferă colindului o sonoritate deosebită.

Obiceiuri străvechi la Avrig, METELEAUA

Ne-am obişnuit să vedem, în fiecare an la 28 Decembrie, a patra zi de Craciun, lume multă, atât din Avrig cât şi din localitaţile vecine, adunată în Piaţa Gheorghe Lazăr să vadă meteleii.

Sergiu Pârvu – iconar al secolului XXI

De-a lungul anilor – şi mai cu seamă în ultimul secol, meşteşugurile tradiţionale au fost supuse unei serii de schimbări, iar numărul meşteşugarilor a scăzut în mod alarmant. Despre unele meşteşuguri se poate vorbi doar la trecut, altele sunt în stare latentă, iar câteva … în activitate. Pentru a se recupera ce mai putem recupera (mod de gândire, tehnici de lucru, mod de trai al generaţiilor anterioare) e nevoie de o strategie bine gândită. Imboldul dat, în 1973, de către dr. doc. Mihai Pop, rămâne la fel de actual şi în zilele noastre: „Iar aşezate în rândul disciplinelor şcolii populare de artă, a artei amatoare, meşteşugurile populare pun nu problema învăţării ci problema însuşirii, a continuării unei tradiţii cu principii şi tehnici de lucru proprii, cu o viziune artistică şi o funcţionalitate proprie

Calendarul popular al lunii decembrie

Denumirea populară a lunii: Neios se referă la căderea abundentă a zăpezilor , iar alte denumiri zonale, precum Andrea, Indrea, Undrea amintesc de Sântandrei, celebrat în ultima zi a lunii noiembrie. În această lună, la sate viaţa economică intră un proces de oarecare relaxare paralel cu intensificarea manifestărilor spirituale. O serie de sărbători şi obiceiuri pregătesc sfârşitul şi începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului.

Nr. 5 (noiembrie) 2010 - O ţesătoare şi o sută de ucenici

În mâinile ei şi între iţele războiului, firele de lână se transformă în căpătâie de pernă, foi de culme, chindeauă sau feţe de masă. De la ea deprind vechi tehnici de ţesut peste o sută de copii în fiecare an. Rodica Ispas este una dintre ţesătoarele reprezentative ale Ţării Oltului şi instructor la Cercul de Etnologie şi Folclor de la Clubul Elevilor Avrig.

Nunta de altădată pe Valea Târnavelor. De la şiratău la jocul steagului (II)

În trecut, ca şi în prezent, unirea tinerilor se făcea progresiv, existând mai multe etape de parcurs până la căsătoria propriu-zisă. Cunoaşterea tinerilor, peţitul, încredinţarea fetei, chemarea la nuntă se încadrează în categoria riturilor de separare. Gătirea mirilor şi cununia sunt rituri de trecere. Vizitele făcute de tinerii căsătoriţi după nuntă sunt rituri de integrare, de agregare la noua stare. Astfel se pregăteşte trecerea celor doi de la o condiţie obişnuită la alta necunoscută, trecere ce are implicaţii pe diverse planuri: social, biologic, etic şi afectiv.

Şezătorile în zona Târnavelor

De-a lungul timpului, oamenii lumii rurale au convieţuit în diverse forme de organizare (obşti săteşti, vecinătăţi), completate de structuri de viaţă socială, precum: şezătoarea, claca, desfăcutul porumbului etc. Şezătoarea – obicei popular cu implicaţii pe planurile productiv şi socio - cultural a fost practicată pe întreg cuprinsul ţării şi a avut denumiri diferite, în funcţie de zona etnografică: furcărie, torcărie, strânsură, opaiţ, danţ şi focuri.

Junii gureni trec dealul Clujului

Ceata de feciori de la Gura Râului a reprezentat Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu la cea de XXVI-a ediţie a FESTIVALULUI JOCULUI FECIORESC DIN TRANSILVANIA.

AGENDA TRADIŢIONALĂ LUNA NOIEMBRIE 2010

• Festivalul “Marţian Negrea” la Valea Viilor: 7-8 noiembrie 2010 • Festivalul Naţional de Muzică Populară “CÂNT ŞI JOC PE HÂRTIBACI”: 17-18 noiembrie 2010, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu“Agnita

Calendarul popular al lunii noiembrie

Noiembrie reprezintă luna a noua în Calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a unsprezecea în Calendarele Iulian şi Gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Denumirile populare ale lunii indică fie timpul căderii brumelor groase şi a promoroacei: Brumar, Brumarul Mare, Promorar, fie vremea fermentării şi limpezirii vinurilor: Vinicer, Vinar. În această lună se intensificau pregătirile pentru iarnă şi activităţile legate de industria casnică, începeau şezătorile. Îmbătrânirea şi degradarea timpului calendaristic sunt exprimate simbolic prin numeroase sărbători şi obiceiuri dedicate lupilor, strigoilor şi altor forţe malefice: Sărbătoarea tâlharilor, Martinii de toamnă, Filipii de toamnă, Ziua lupului, Filip cel Şchiop, Noaptea strigoilor. Peisajul spiritual al satului este completat cu alte sărbători: Cosmandin, Moşii de Arhangheli, Arhangheli, Lăsatul Secului de Crăciun, Sântandrei.

Nr. 4 (octombrie) 2010 - Iconar pe lemn şi sticlă

„Dacă nu te rogi, nu-ţi reuşeşte nimic. Cum să pictezi faţa Maicii Domnului dacă nu te rogi?!” De la aceste cuvinte trebuie schiţat portretul unui iconar ce „zugrăveşte” feţe de sfinţi şi îngeri pe lemn şi sticlă. Valentin Costăchioiu din Orlat este omul care s-a dedicat deopotrivă icoanelor pictate pe sticlă şi sculptate în lemn.

Nunta de altădată pe Valea Târnavelor. Peţitul şi „tomneala” (I)

Nunta de pe Valea Târnavelor este astăzi doar o palidă umbră a manifestărilor de altădată prilejuite de unirea a doi tineri, tocmai de aceea în urma cercetărilor interdisciplinare întrepinse în acest areal în vara anului 2009 de echipa CJCPCT „Cindrelul - Junii” Sibiu am încercat reconstituirea ceremonialului nupţial de la mijlocul secolului al XX-lea.

Calendarul popular al lunii octombrie

Octombrie este luna a opta în Calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a zecea în Calendarele Iulian (Stilul vechi) şi Gregorian (Stilul nou). Denumirea populară a lunii, Brumărel anunţă primele brume şi apropierea iernii.

Agenda culturală a lunii octombrie 2010

• Ziua Recoltei: 3 octombrie 2010, comuna Dârlos, judeţul Sibiu; • Festivalul Verzei: 16 octombrie 2010, localitatea Moşna, judeţul Sibiu; • Participarea Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului“ la emisunea „Dansez pentru tine“- PRO TV: transmisiune în direct, ora 20.30, în cadrul celui de-al 10-lea Sezon

Cercetare de teren: Cântări din RETIŞ

Nu-i uşor drumul până la Retiş, dar e unul ce merită cu siguranţă să fie parcurs. Căci satul emană o stare aparte, iar oamenii cu inima deschisă şi multe cunoştinţe de împărtăşit în domeniul culturii populare tradiţionale. Câţiva retişeni ne-au fredonat cântări de-ale locului, pe care le redăm, textual, în rândurile de mai jos.

Jocurile din şezătoare

Şezătoarea – obicei popular cu implicaţii pe plan productiv şi socio - cultural a fost practicată pe întreg cuprinsul ţării şi a avut denumiri diferite, în funcţie de zona etnografică: furcărie, torcărie, strânsură, opaiţ, danţ şi focuri. În rândurile de mai jos vom prezenta aspecte legate de acest obicei din judeţul Sibiu, rezultate în urma proiectului de Cercetare interdisciplinară pe Valea Târnavelor, derulat în anul 2009 de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional.

Nr. 3 (septembrie) 2010 - Născută lângă roata olarului

Probabil în învălmăşeala de meşteri şi vizitatori, Ioana Mischiu nu v-a atras atenţia la Târgul Olarilor. Şi poate nu v-au atras atenţia, în mod special, nici blidele ei, toate pictate după tradiţia din Horezu. Şi totuşi, povestea Ioanei Mischiu ar putea să vă incite curiozitatea: ea e olăriţa născută lângă roata olarului.

Magia apei în obiceiuri străvechi, la Avrig

Apa, fără de care viaţa n-ar fi putut exista a exercitat o adevărată fascinaţie de-a lungul timpului pentru toate civilizaţiile precreştine, indiferent de epoca în care s-au format sau de zona în care au vieţuit.

Ilie Dăianu – Scrieri

Ziarist de înaltă ţinută etică şi profesională, conducător de ziare şi reviste (Dreptatea, Tribuna, Răvaşul), scriitor autentic, traducător (a tradus în limba română memorandul Supplex Libellus Valachorum) şi editor (a editat, cu litere latine, Predicile ... lui Grigore Maior), istoric respectat şi orator de elită, preot şi protopop unit al Clujului de altă dată, Ilie Dăianu a fost una dintre personalităţile marcante ale culturii transilvănene de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Let’s dance! Poverty and Social Exclusion - Cipru 2010

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul - Junii” Sibiu, alături de Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, prin reprezentanţi ai junilor tineri (Ceata Junilor), a fost partener la proiectul iniţiat de Asociaţia Culturală din Ormidia, derulat în Cipru, în perioada 3 – 11 septembrie 2010, prin finanţare de la Comisia Europeană.

Cântecul din şezătoare la RACOVIŢA

Comuna Racoviţa, aflată la 27 km de municipiul Sibiu, în zona etnofolclorică Ţara Oltului, a constituit unul dintre punctele calendarului de cercetare pe anul 2010 al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu

Agenda culturală tradiţională CJCPCT „Cindrelul-Junii“. Luna septembrie 2010

TÂRGUL OLARILOR: 04-05 septembrie 2010, Piaţa Mare din Sibiu: Model de promovare şi conservare a formelor decorative tradiţionale, târgul va găzdui nume reprezentative pentru ceramica tradiţională din România, meşteri olari şi ceramişti autentici.

Nr. 2 (august) 2010 - Portret creator popular: MARIA MURGU

În drumurile noastre de cercetare în arealul etnofolcloric al judeţului Sibiu, am poposit în comuna Jina, din Mărginimea Sibiului. De la biserica veche, la dreapta, tot mergi, până se termină casele, şi încep păşunile. Ca într-un basm, cel care are curaj şi continuă, are parte de reuşite. Aşa se face că satul continuă, timid, cu case de-a dreapta şi de-a stânga drumului, s-aşa am ajuns la nr. 359, unde ne aştepta în poartă Maria Murgu.

Bărbieritul mirelui la români şi beduini. Schiţă comparativă

Fapte similare de folclor sunt răspândite în diverse regiuni geografice mai îndepărtate sau mai apropiate. Despre influenţe şi interferenţe nu se poate vorbi întotdeauna, pentru că uneori faptele de folclor au apărut independent, concomitent sau la distanţă în timp, pe diferite meridiane. Un exemplu în acest sens, este ritualul “bărbieritul mirelui”, întâlnit atât în tradiţiile românilor, turcilor, grecilor, albanezilor, cât şi în cultura beduinilor din Israel. Similitudini ale acestui ritual în culturile română şi arabă au fost observate în programul prezentat de Ansamblul Dawi El Anadil la cea de-a XXXV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor”.

La Racoviţa, în lumea satului de altădată

Cântece din şezătoare, ritualuri de ghicit ursitul, credinţe legate de naştere şi înmormântare, obiceiuri practicate la marile sărbători religioase – toate sunt nestemate ale culturii tradiţionale pe care noi, referenţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, le cautăm în satele din Ţara Oltului, în cadrul unui proiect de cercetare dedicat acestei zone etnofolclorice. Dincolo de faptele de cultură tradiţională avem bucuria să regăsim de fiecare dată înţelepciunea, căldura şi bunăvoinţa oamenilor de la sat. Aşa s-a întâmplat şi miercuri, 18 august 2010, când am mers la Racoviţa pentru o întâlnire cu bătrâni ai satului.

Sfânta Maria Mare – valenţe religioase şi folclorice

Luna august marchează o mare sărbătoare în calendarul bisericesc şi în cel popular. Este vorba despre Sfânta Maria Mare, prăznuită în fiecare an în ziua de 15 august. Importanţa deosebită în calendarul bisericesc este subliniată de Postul de două săptămâni ce precede sărbătoarea – al treilea din an - care urmează după postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. Este ultimul praznic împărătesc din anul bisericesc şi marchează ziua în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit şi-a adormit, pentru totdeauna, trupul şi sufletul său fiind luate la ceruri de însuşi Iisus Hristos.

AGENDA CULTURALĂ TRADIŢIONALĂ. LUNA AUGUST 2010

• Festivalul Folcloric „Pe Mureş şi pe Târnave”: 01 august 2010, Bazna; • Festivalul de cântec şi joc „Sadule, grădină mândră“: 07-08 august 2010, Sadu; • Zilele culturale ale oraşului Agnita: 07-08 august 2010 • „Sărbătoarea Oierilor“: 15 august 2010, Tilişca: participă ansambluri din Mărginimea Sibiului, Baia de Fier, Polovraci;

Cercetare în teren. Cântece din Valea Viilor

Informator: Maria Moldovan, 73 ani – „Mia lu’ Brigadiru” De ce nu vii? De ce nu vii sub salcia ce plânge, Plecată lin pe lacul lucitor ? Să nu lăsăm să treacă anii tineri, bis Că poate mâine-i prea târziu.

Datini si obiceiuri de Sfântul Ilie

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar la data 20 iulie, considerata a fi mijlocul sezonului pastoral. Sântilie, ca si Sân-George şi Sâmedru, este o divinitate populara care a preluat numele si data celebrarii de la un sfant crestin - Sfantul Prooroc Iile. In Panteonul romanesc Sant-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din mitologia geto-daca.

Vasile Ursan - Folclor din Ardeal

În anul 2009, la iniţiativa Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu a apărut, la Editura Techno Media, Sibiu, culegerea "Folclor din Ardeal", semnată de prof. univ. dr. Vasile Ursan.

Apariţii editoriale. Studii şi comunicări de etnologie, tomul XXIII

Tomul XXIII din Studii şi comunicări de etnologie, unicul periodic cu profil etnologic al Academiei Romane, a fost lansat în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor”. Volumul apare sub coordonarea etnologului Ilie Moise, redactor şef, şi cu finanţarea asigurată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu.

Agenda culturală tradiţională CJCPCT „Cindrelul-Junii“. Luna iulie 2010

• Festivalul „Bujorul de munte”: 3-4 iulie 2010, Gura Râului, festival care îşi propune valorificarea tradiţiilor păstoreşti şi promovarea produselor locale specifice oieritului. • Ziua Arpăşelului - Târgul Producătorilor şi Tradiţiilor Locale: 4 iulie 2010, Arpaşu de Jos, organizat cu ocazia sărbătoririi Zilei Rezervaţiei Naturale Arpăşel din cadrul proiectului “REZERVAŢIA NATURALĂ ARPĂŞEL – O ARIE PROTEJATĂ VALORIZATĂ”;

Gherasim Rusu Togan - Etnomuzicologul ILARION COCIŞIU în vâltoarea destinului - biografie, jurnal, studii, corespondenţă

Anul 2010 este unul productiv, din punct de vedere editorial, pentru cultura tradiţională sibiană. Astfel, sub egida Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu, principalul editor al literaturii etnologice sibiene, a apărut în debutul acestui an, la Editura Premier, din Ploieşti, lucrarea Etnomuzicologul ILARION COCIŞIU în vâltoarea destinului. Biografie, jurnal, studii, corespondenţă – semnată de Gherasim Rusu Togan.

Festivalul naţional „Bujorul de munte”

Festivalul „Bujorul de munte” coincide cu momentul înfloririi acestei flori – începutul lunii iulie - şi este prilej de sărbătoare şi prezentare a obiceiurilor şi tradiţiilor locale din Gura Râului. Cea de-a VII-a ediţie a festivalului a avut loc în 3-4 iulie.

Nr. 1 (iulie) 2010 - Cercetare în teren. Descântec de deochi pentru nou-născuţi

La început, mama suflă de 3 ori peste capul celui mic şi apoi spune: Deocheatu greu ca pământu Fugi iute ca gându (se spune de 3 ori)

Sânziene la Slimnic, între religios şi profan

"În ajun de Sânziene sau dimineaţa devreme adunam sânzâienele de pe câmp şi le-mpleteam. Făceam cruci şi le puneam la poartă, da` făceam şi cununi şi le ţâpam pe casă. De cade cununa, zâci că moare omu` ce-o aruncat-o". Aceasta este tradiţia pe care o respectă şi o practică pe 24 iunie localnicii din Slimnic, judeţul Sibiu. Astfel, an de an, la porţile slimnicenilor şi pe crucile din cimitir, flori galbene vestesc Sânzienele şi Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul.

Cercetare în teren. Cântece din Valea Viilor

Căpitanul Pe drumul ce vine Din munţii Balcani O fată-ntâlneşte Un domn căpitan.

Luna lui cuptor în calendarul popular

In traditia populara, luna iulie mai este numita si „cuptor”, datorita caldurilor mari ce o caracterizeaza, dar si pentru ca acum se coace si se strange graul.

„Cântecele Munţilor” – 35 de ediţii

„Panoramă folclorică a ţării prin ceea ce are ea mai reprezentativ”. Astfel a fost conceput Festivalul Folcloric „Cântecele Munţilor” la prima sa ediţie. A debutat ca o competiţie interjudeţeană şi astfel în prima ediţie a festivalului au evoluat ansambluri din Neamţ, Iaşi, Suceava, Caraş-Severin, Constanţa, Alba, Braşov, Hunedoara, Gorj, Mureş, Vâlcea, Argeş, Arad, Olt, Cluj şi, bineînţeles, Sibiu.

Nr. 1 (iulie) 2010- Primul loc de muncă, primii colegi

„Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Sibiu "Cindrelul-Junii" Sibiu va rămâne, de-a pururi, instituţia cea mai apropiată sufletului meu, de care, sentimental vorbind, nu mă voi despărţi niciodată. Din 1972, fără întrerupere, fac parte din consiliul ştiinţific al instituţiei în care mi-am început activitatea; un colectiv mereu primenit unde m-am integrat perfect şi mă simt omul-verigă între generaţiile de ieri şi de astăzi, care încearcă să asigure temelie sănătoasă proiectelor de viitor.

Tradiţia întâlneşte modernitatea

De peste 40 de ani Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” este o prezenţă activă în viaţa comunităţii sibiene, prin evenimentele pe care le organizează. Într-un secol dominat de tehnologiile moderne şi comunicare online, cultura tradiţională poate şi trebuie să fie valorificată şi în mediul internautic.

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse