Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Calendarul popular al lunii iulie

         Cosmadinul este o sărbătoare cu dată fixă, 1 iulie, provenită din contopirea sfinţilor creştini Cosma şi Damian numiţi şi „Sfinţii doctori fără de argint“. Sărbătoarea era considerată un timp ritual extrem de favorabil pentru practicile de medicină populară. Numele celor doi sfinţi erau invocate în descântecele de lingoare (febră tifoidă) şi de răul copiilor (epilepsia).

         Ana – Foca este o sărbătoare cu dată fixă – 1 iulie – provenită din combinarea atribuţiilor a două reprezentări mitice feminine: Ana şi Foca. se ţine pentru ca oamenii să fie feriţi de foc, atât de focul soarelui, care arde şi usucă plantele, cât şi de trăsnete şi incendii.

         Pricupul (Sfântul Pricopie) este sărbătoarea populară cu dată fixă – 8 iulie – dedicată reprezentării mitice cu acelaşi nume care coace cerealele semănate primăvara şi fereşte holdele, mai ales cânepa, de grindină şi vijelie. Dacă sărbătoarea nu este respectată cum se cuvine, Pricupul dă arşiţă mare şi usucă cerealele înainte ca acestea „să bage“ bob în spic.

         Ciurica este divinitatea feminină care dădea dreptul femeilor să-şi bată bărbaţii, fără ca aceştia să riposteze, în ziua ei de celebrare, 15 iulie. În această zi se evitau loviturile de orice fel, certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de acestea în cursul întregului an. Expresiile populare „Astâmpără-te că vine Ciurica!“ sau „Capeţi Ciurica!“ sunt astăzi ameninţări cu bătaia adresate copiilor neastâmpăraţi.

            Circovii de Vară  este sărbătoarea de trei zile – 16-18 iulie – dedicată în calendarul popular unor enigmatice forţe diavoleşti care aduceau boală în casele oamenilor, grindină în holde, incendii în gospodărie, lupi şi alte fiare sălbatice în turmele de vite. În aceste zile, existau severe interdicţii de muncă. Era admisă culegerea tulpinilor de pelin şi peliniţă din care se confecţionau mături.

            Sf. Marina celebrată la 17 iulie este protectoarea sufletului copiilor morţi. În special femeile însărcinate respectă această zi, de frica bolilor. Este o zi bună pentru culegerea plantelor de leac, care capătă proprietăţi magice. Mamele împărţeau mături făcute din pelin, alături de pui de găină, porumb fiert şi flori. Cei care nu respectă această sărbătoare sunt aspru pedepsiţi de sfântă.

            Sfântul Ilie, sau, după cum consemnează calendarul popular, în data de 20 iulie Sântilie, este una dintre cele mai importante sărbători ale lunii iulie.
            În miez de vară, această zi era dedicată iniţial unui zeu solar, peste care s-a suprapus apoi o sărbătoare creştină, cea a Sfântului Prooroc Ilie. Ca şi zeul solar, în viziunea populară Sântilie se plimba într-un car tras de cai înaripaţi, luminând cerul cu fulgerele şi săgeţile sale de foc.
             În tradiţia românească, acest sfânt este asociat cu ploaia. El este stăpânul norilor, al fulgerelor, trăsnetelor şi tunetelor, pe care le foloseşte ca să trăsnească dracii sau atunci când e supărat pe oameni pentru că şi-a pierdut cojocul.
            Ţăranii spun că Sfântul Ilie se plimba pe cer într-un car care, pentru a nu aluneca, avea nişte cuie pe roti. Aceste cuie găuresc cerul, iar apa se scurge pe pământ sub formă de ploaie.
Alte credinţe străvechi afirmă că Sf. Ilie este stăpânul unei fiinţe puternice, numită „sorb”. Acesta bea apele (uneori chiar le seacă), sau soarbe broaşte şi balauri. Aşa explică poporul şi ploile cu broaşte.
            Se povesteşte că acest sfânt aştepta întotdeauna nerăbdător ziua sa, întrebându-l pe Dumnezeu când va fi aceasta. Domnul însă, ştiind că de bucurie sfântul va plesni năprasnic din biciul său neiertător, prăpădind omenirea, îl tot amăgeşte, spunându-i „Va veni, Ilie, va veni...”. După câteva zile, Dumnezeu ii răspunde sfântului că ziua sa a trecut deja, iar Ilie se supără şi trimite pe pământ ploi, trăsnete şi fulgere - acestea sunt ploile „de după Sântilie”.
             Scenariul ritualic, specific marilor sărbători calendaristice, cuprinde: practici de pomenirea  morţilor, culegerea plantelor de leac, în special a busuiocului, vrăji şi descântece pentru prevenirea sau îndepărtarea vijeliilor, grindinii şi ploilor torenţiale, organizarea nedeilor pastorale sau Sântiliilor.

            Ilie Palie, celebrat în data de 21 iulie  ar fi fratele, tatăl sau vizitiul Sfântului Ilie. Sărbătoarea se tine tot de frica focului si a bolilor.

          Sf. Mucenic Foca, celebrat în data de 22 iulie, este cel care răspunde de incendiile şi arşiţa care pârjolesc câmpurile cu grâne. Se spune că sărbătoarea este atât de mare şi importantă încât o tun şi turcii.

           Sfântul Mare Mucenic Pantelimon  (27 iulie), fratele mai mic al Sfantului Ilie, este sinonim cu Ilie cel Mic (sau Ilie cel Schiop) sau Pintilie Călătorul..
            Ca mai toate sărbătorile acestei luni, această zi se ţine pentru boli, incendii, grindină şi furtuni.
            Se crede că acum este sfârşitul verii şi  încep pregătirile pentru întâmpinarea toamnei.

Cozmina Costiniuc,
Referent C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii“ Sibiu
Bibliografie de specialitate:
Bocşe Maria, Obiceiuri tradiţionale româneşti din Transilvania: sărbători, credinţe,rituri, mituri, Editura Hiperborea, Cluj-Napoca, 2006;
Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997;
Olteanu, Antoaneta, Calendarele poporului român, ed. Paideia, Bucureşti , 2001.

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse