Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Împodobitul pălăriilor pe Valea Hârtibaciului


 

Portul popular este compus din variate piese; pălăria este inclusă în categoria  acoperitorilor de cap pentru bărbaţi, alături de căciulă, clop, glugă. Pălăria din judeţul Sibiu[1], din fetru, cu boruri mici, de culoare neagră, se înfrumuseţează pentru juni cu mărgele, ciucuri de lână (pe Valea Hârtibaciului) şi cu pene de păun, mărgele şi paiete (în Mărginimea Sibiului). Aceste pălării nu sunt destinate întrebuinţării zilnice, ci fac parte din portul de sărbătoare, având funcţie ceremonială.

Despre portul bărbătesc caracteristic Văii Hârtibaciului, cu accent pe podoabele pentru cap utilizate de către bărbaţi şi femei ne-a vorbit creatorul popular Marcel PĂRĂU[2], care locuieşte în Agnita. Acesta ne-a explicat faptul că una din mândria junilor de pe Valea Hârtibaciului este pălăria cu şinoare, împodobită cu mărgele şi ciucuri. „Când junii luau fetele la joc, purtau pălăriile cele mai frumoase; cu cât bordura de decoraţii (mărgele, ciucuri, şinoare cu ciucuri) era mai lată, cu atât bunăstarea era mai multă, iar unsprezece rânduri de şinoare denotau un june bogat”. De asemenea, fala junelui rezulta din ciucurii împodobiţi care săreau în timpul jocului. Marcel Părău (născut la 15 august 1962, în Coveş, referent muzical

la CJCPCT Sibiu şi interpret de muzică populară) a văzut primele pălării împodobite la Alţâna. Nu s-a gândit ca va ajunge să practice acest meşteşug. În 1988 a luat o pălărie şi a studiat-o; toată cusătura cu mărgele era aplicată pe o bandă neagră; după vreo 3 ani s-a hotărât să încerce să confecţioneze o pălărie. A cumpărat o pălărie şi a început să brodeze direct în fetru; n-a fost uşor, dar a remarcat altă ţinută. Şi inspiraţia venea pe moment ce cosea; n-a vrut să iasă din tipar, modelul e autentic, culorile, sunt cele din zonă. „Mărgelele de pe pălăriile de acum 30 – 40 de ani erau de altă calitate, erau mărgele din sticlă, care aveau culori mai vii, aveau altă ţinută”. Acum se cumpără mărgele din plastic, dar cromatic se încearcă respectarea tiparului original: roşu, vânăt, verde, ţiclam.

Marcel Părău este autodidact, un creator popular care a îmbrăţişat acest meşteşug şi-l practică  la atelierul de la domiciliu, unde îşi şi vinde produsele. Împodobitul unei pălării durează aproximativ trei săptămâni,  căci „e lucru foarte migălos, necesită răbdare şi muncă”. Fiecare dintre pălării e unică în felul ei, pentru că artizanul nu urmează un şablon, ideile „îi vin” în timp ce coase. Mai întâi se achiziţionează pălăria, apoi se face broderia, la care se mai aplică mici ornamente din magazine (panglică foarte îngustă). Ciucurii sunt realizaţi manual, din fire pe răşchitori, legate şi tunse; aceştia se aplică pe pălărie, iar între ei se cos şinoare cu doi ciucurei. Ultima fază e punerea căptuşelii, „ca să nu se vadă cusăturile”.

O perioadă, din 1990 până în 1995, a fost singurul creator popular – unicul bărbat care practica meşteşugul împodobitului cu mărgele; deşi a participat la numeroase târguri, chiar în Muzeul Satului din Bucureşti şi la Sibiu, nu e uşor să-şi vândă marfa. Pălăria o achiziţionează cu 70 lei, iar după împodobit, încearcă s-o vândă cu 300 de lei. Lucrează pe comandă şi se mândreşte cu faptul că el a brodat pălăriile pe care le poartă Junii Sibiului în spectacole, pentru că în prezent un ansamblu folcloric de renume internaţional e soluţia perfectă pentru promovarea, la scară mare, a identităţii culturale naţionale.

În cadrul proiectului de cercetare dedicat meşteşugarilor din judeţul Sibiu am poposit în Alţâna la Eusimia FRĂTICIU [3]. Născută în 1927, a trăit  „la căsi în hotar”, a urmat  două clase la şcoala din sat şi-a muncit în gospodărie, la treburile câmpului, dar şi în domeniul meşteşugurilor tradiţionale, ţesut la război şi cusut.

Text Box: Foto 2: Detaliu pălărie de june din Alțâna, Valea Hârtibaciului„Toată viaţa numai cu mânile am lucrat”, ne mărturiseşte creatoarea, „când eram mai tânără ţeseam covoare, mese, da acum nu le mai trebe, vrea domneşti”. A dat războiul de ţesut  la fată, la Livia, la Centrul de informare, unde le învaţă Silvia Tecoanţă pe fete tainele acestui meşteşug. De brodatul pălăriilor s-a apropiat la bătrâneţe, la sugestia nepotului, Ştefan Vaida[4]. „Copilu ăsta a lu’ fata noastă m-o rugat să-i împodobesc pălărie cu şinur”, ş-apoi le-a cusut şi celorlalţi nepoţi, căci toţi „s-or îmbrăcat  români.”

Interlocutoarea noastră ne-a prezentat tehnica de lucru şi denumirea locală a componentelor şi a modelelor de pe pălăria de sărbătoare a ficiorilor hârtibăceni.  „Se cumpără pălăria, se cos pe o bandă mărgeluţele şi apoi se aplică pe pălărie (bandă de barşon); peste şirurile de mărgele se cos ciucuri din diamant (PNA) de cumpărat de la Sibiu, sau de la Bucureşti. Pălăria se mai decorează cu bănucei – paiete şi frunzină – bentiţă ondulată, de cumpărat, de diverse culori. Acestea se combină în diverse modele: cornu berbecelui, cărpiţă.” La o pălărie se lucrează două, chiar trei săptămâni; Frăticiu Eusimia nu vinde pălării, căci  „nu mai vede să coasă”. E mulţumită că a cusut pentru nepoţi şi că a putut să arate meşteşugul acelora interesaţi.

Gabriela NEGRU, Referent de specialitate



[1] Ibidem, p. 193

[2] Interviu realizat în cadrul Proiectului Cercetarea meşteşugurilor tradiţionale sibiene, derulat în anul 2010 de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu cu sprijinul  financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional.

[3] Alţâna, str. Principală, nr. 184; a lu Fimea Ţârcă, muma Fimii

[4] Ştefan Vaida a înfiinţat Centru de Informare pentru Patrimoniu şi Meşteşuguri Tradiţionale în Casa Gerendi din Alţâna.

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse