Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Sânziene la Slimnic, între religios şi profan

    "În ajun de Sânziene sau dimineaţa devreme adunam sânzâienele de pe câmp şi le-mpleteam. Făceam cruci şi le puneam la poartă, da` făceam şi cununi şi le ţâpam pe casă. De cade cununa, zâci că moare omu` ce-o aruncat-o". Aceasta este tradiţia pe care o respectă şi o practică pe 24 iunie localnicii din Slimnic, judeţul Sibiu. Astfel, an de an, la porţile slimnicenilor şi pe crucile din cimitir, flori galbene vestesc Sânzienele şi Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul.
    După învăţăturile din bătrâni, la porţi şi la morminte se aşază legături de sânziene în formă de cruce sau coroniţă. Pentru fiecare dintre acestea, florile sunt culese încă din ajunul sărbătorii sau dis-de-dimineaţă, în 24 iunie. “Copiii le culeg, de obicei, de pe câmp şi tot ei le şi împletesc. Se pun numa` la porţi că apără de rele. Asta e din moşi-strămoşi”, povestesc bătrânii satului. Şi tot ei descriu şi tehnica pe care copiii şi fetele o urmează în realizarea crucilor sau cununilor din sânziene: „Iei un mănunchi de flori şi faci un şir mai lung. Leji cu aţă să nu se vadă şi apoi faci cununa rotunda. Dacă vrei să faci o cruce, pui două buchete unul peste altul, în cruce, şi le leji cu aţă.”
      Numărul coroniţelor realizate în fiecare familie este mai mare decât cel al crucilor pentru că şi în Slimnic este cunoscut şi practicat obiceiul ca pentru fiecare membru al familiei să fie confecţionată o coroniţă şi să fie apoi aruncată pe casă pentru a vedea cât va trăi persoana respectivă: „Coroniţele să ţâpă pe casă. Aşa-i obiceiul mai bătrânesc. Dacă cade, apăi zâci că moare omu care-o aruncat-o”; „ Unii mai aruncă, alţii zâc c-or mai uitat. Fiştecare cu obiceiul lui”.
      Interferenţele cu civilizaţia secolului al XX-lea şi situarea în proximitatea unui puternic centru urban (Sibiul) au determinat trecerea în memoria pasivă a slimnicenilor a multor ritualuri practicate odinioară de Sânziene. Totuşi, credinţele şi practicile existente încă relevă dubla accepţiune, religioasă şi profană, a Nopţii de Sânziene la Slimnic.
În sfera religioasă, Sânzienele sunt asociate sărbătorii Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. În Slimnic, domină accepţiunea religioasă a sărbătorii, credinţa în Sânziene ca element de ritual de dragoste fiind mai puţin cunoscută. Astfel, bătrânii satului spun că "Atâtea fapte bune o făcut Sf. Ion Botezătorul, câte flori are sânziana. Şi sânzienele au numa` flori, nu frunze". Alţi localnici leagă povestea sânzienelor de Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos: „atunci când soldaţii căutau casa în care era ascuns Pruncul, un trădător le-ar fi spus că îl găsesc la casa unde sunt sânziene atârnate. Dumnezeu a dat un semn şi la toate casele au fost puse sânziene".
      În credinţele populare, Sânzienele sunt văzute ca fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii; se prind în horă şi dau rod holdelor, oamenilor, păsărilor şi animalelor. În unele zone ale ţării, fetele culeg sânziene şi le pun sub pernă în ajun de Sânziene în credinţa că îşi vor visa ursitul, iar în alte localităţi împletesc cununi din sânziene şi le lasă în grădini peste noapte. Dacă dimineaţa găsesc coroniţele pline de rouă, e semn  că se vor mărita în vară. De asemenea, fetele obişnuiesc să-şi spele părul, în ziua de Sânziene, cu fiertură din ierburi pentru a fi pe placul feciorilor.  Se spune, de asemenea, că o singură date pe an, în noaptea de Sânziene apare floarea albă de ferigă, o floare ce aduce mult noroc celui ce reuşeşte să o culeagă. Cine vânează această floare trebuie să se arate curajos şi să o caute în mijlocul pădurii, acolo unde nu se mai aude cântecul de cocoş. De Sânziene, feciorii străbat satele şi aleg Drăgaica dintr-un grup de şapte fete. Calităţile ei? Cea mai frumoasă, cea mai cuminte şi cea mai bună. Răsplata? E împodobită cu spice de grâu, iar suratele ei, îmbrăcate în alb, o conduc prin sat şi pe ogoare.  La răscruci cântă şi se prind în hore.
 

 
Maria SPATARIU



sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse