Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Nr. 18 (ianuarie)/ 2012. Calendarul popular al lunii ianuarie

               Ianuarie sau Ienaiu este prima lună a calendarului Gregorian şi una dintre cele şapte luni cu o durată de 31 de zile. Numele acesteia provine de la zeul Ianus, din mitologia romană, zeu cu două feţe: una orientată spre anul care se încheie şi alta spre anul care vine.

În calendarul popular, luna ianuarie se numeşte Gerar, tocmai pentru că este cea mai geroasă perioada a anului. Sărbătorile cuprind obiceiuri şi practici specifice începutului de an, prin care oamenii speră să obţină prosperitate, sănătate, linişte şi pace. Majoritatea sunt marcate de cultul lupilor. Această dominantă mitică pentru poporul român simbolizează putere şi noroc, dar este şi unul dintre cele mai temute animale pentru casele de păstori.     

Prima zi a anului, 1 ianuarie, îi este dedicată Sfântului Vasile, Sânvăsâi cum i se spunea în popor. Ca reprezentare mitică, care a avut norocul să primească la împărţirea sărbătorilor prima zi a anului, Sânvăsâi deschide generaţia sfinţilor tineri, fiind considerat un fecior holtei, împărat al iubirilor care joacă şi cântă.

Noaptea Sfântului Vasile era un timp prielnic magiei, când oamenii erau preocupaţi să îşi citească viitorul. La sat exista credinţa că în această seară, de unde va auzi fata un câine lătrând într-acolo se va mărita. Dacă lătratul era al unui câine bătrân, se credea că fata se va căsători cu un bărbat tomnatic, iar daca se auzea un lătrat de câine tânăr, mirele avea să fie tinerel şi viguros.    

Pe 6 ianuarie se sărbătoreşte cufundarea Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului, moment care, în credinţa populară, se numeşte Boboteaza. În ajunul ei se ţinea post negru până seara, apoi se mânca doar grâu fiert îndulcit cu miere şi cu miez de nucă.

În dimineaţa de Bobotează, sătenii luau agheasma într-un vas legat la gură cu un buchet de busuioc, căline, măciulii de scaieţi şi o lumânare care arsese în timpul slujbei şi o turnau în fântână, în butoaiele cu vin sau ţuică, în putinele cu varză sau pe carnea de la Ignat. Agheasma era păstrată într-un vas astupat, langă icoană.

Se aprindeau focuri însoţite de strigături, zgomote şi împuşcături, care speriau duhurile rele. La această luptă împotriva duhurilor participau şi lupii, despre care se credea că sunt singurele vieţuitoare care pot vedea diavolii. Îi alergau şi îi sfâşiau cu colţii.

A doua zi după Bobotează, pe data de 7 ianuarie, se serbează Sfântul Ioan Botezătorul, Sânt Ion. Acesta este considerat protectorul copiilor, pe care îi apară de primejdii şi nu îi lasă să moară nebotezaţi. În popor se credea că de Sânt Ion „se botează gerul”, adică frigul începe să piardă din putere.

În unele locuri se ţineau petreceri ale femeilor, denumite „Iordănitul femeilor”. Acestea se adunau în număr de şapte până la treizeci, la cineva acasă. Aduceau cu ele ouă, făină, carne şi băutură. Mâncau, beau, cântau, dansau, iar dimineaţa le ieşeau în cale bărbaţilor care se nimereau pe drum. Dacă nu le ofereau nimic femeilor, aceştia erau duşi cu forţa la râu şi ameninţaţi că vor fi aruncaţi în apă.

Sân Petru de iarnă sau Sânpetrul lupilor, este sărbătorit la data de 16 ianuarie. Se spune că, în această zi, lupii se adună în haite la urlători, unde îşi cheamă divinitatea. Sfântul Petru merge în pădure pe un cal alb pentru a le împărţi hrana – de obicei ofrande oferite de săteni: miei, oi sau capre. Oamenii credeau că în acest mod încheie o înţelegere cu animalele, iar în cazul în care acest obicei nu era respectat, tot satul era pustiit.

Sân Petru de Iarnă, personaj mitico-folcloric şi stăpân al lupilor, îi apăra pe vechii români de boli, arsuri şi dăunători.

Pe 17 ianuarie se serbează Sfinţii Anton şi Tănasă. La sat oamenii le-au unit zilele şi le-au denumit „Atanasii”. Cine le respecta ziua prin nelucrare era ferit de ameţeli, de „boala copiilor” şi de pojar.

Filipii de iarnă, divinităţi protectoare şi patroni ai lupilor, sunt sărbătoriţi în ziua de 29 ianuarie. Aceştia marchează în calendarul popular sfârşitul unei lungi perioade de împerechere a lupilor.

În această zi, se spune că este bine ca femeile satului să coase gurile sobelor, ca să lege astfel gurile lupilor.

Sfinţii Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt foarte importanţi pentru biserica creştină, fiind celebraţi la 30 ianuarie.

În calendarul popular aceştia erau numiţi Sfinţii Treieraşi sau Treisfetitele. Aceştia sunt cei care au stabilit dogmele bisericii şi le-au apărat de ereziile vremii. Erau consideraţi doctori miraculoşi care protejeau de arsuri, de friguri şi de bube.

 

 

 

                  Bibliografie:

Ø  Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997

 

Ioana Giurgiu,

Referent C.J.C.P.C.T. “Cindrelul-Junii” Sibiu

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse