Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Nr. 26 (septembrie) / 2012 Prezervarea autenticităţii tradiţiilor în spectacolele folclorice ale Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” (I)

Dar folclorul este un fenomen viu, iar viaţa sa se manifestă în permanenta transformare şi în interferenţa dintre tradiţie şi inovaţie. Acelaşi binom tradiţie - inovaţie se regăseşte şi în dezbaterile ce vizează relaţia de interferenţă şi dependenţă dintre folclor şi spectacolul folcloric, ca act de reprezentare a culturii tradiţionale. Aici se regăseşte punctul de pornire al prezentului studiu: în relaţia folclor - spectacol folcloric.  Aceasta este urmărită în cadrul general al transpunerii de obiceiuri, ritualuri şi dansuri în spectacol artistic, dar studiul merge mai departe, spre specificitate, şi propune o analiză a transpunerii faptelor de cultură tradiţională în spectacolele tematice susţinute de Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”. În acest sens, un prim pas necesar în analiză este dat de definirea conceptului de spectacol tematic, aşa cum a fost el înţeles în reprezentaţiile susţinute în ultimii patru ani de ansamblul sibian.

Este cunoscut faptul că, în general, reprezentaţiile susţinute de ansamblurile folclorice sunt axate pe un obicei sau pe un colaj de dansuri provenite dintr-o anumită zonă sau subzonă etnofolclorică. Spectacolele tematice iniţiate în cadrul Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” sunt construite pe un concept nou: cel al promovării unui mănunchi de obiceiuri, toate punctate cu dansuri populare. Astfel, un spectacol tematic poate promova obiceiurile premaritale şi de nuntă din Transilvania sau poate propune o călătorie prin obiceiurile legate de viaţa omului, aşa cum sunt ele cunoscute în diverse zone etnografice. Această nouă abordare a spectacolului de tip folcloric contribuie la promovarea culturii tradiţionale, la impulsionarea comunităţilor rurale în prezervarea culturii tradiţionale şi facilitează publicului o mai bună cunoaştere a faptelor de cultură tradiţională pe care aceste reprezentaţii scenice le au la bază.

Concomitent, o altă discuţie se naşte: cea  a măsurii în care spectacolele de tip folcloric prezervă autenticitatea faptelor de cultură tradiţională. Această problemă nu este una de dată recentă, ci s-a ridicat odată ce ansamblurile folclorice de amatori au început să se dezvolte. De pildă, Constantin Brăiloiu vorbea despre naşterea unui stil muzical popular „modern” încă din 1931, iar mai târziu, în anul 1958, la apariţia volumului Dansuri populare româneşti, autorii acestuia specificau: “recomandăm coregrafilor care vor monta dansurile descrise în acest volum să respecte toate indicaţiile date la fiecare dans, pentru a se evita o eventuală denaturare a lor. În legătură cu problema costumaţiei -  în cazul în care nu se pot asigura întocmai costumele descrise – se recomandă să se aleagă cu atenţie, din garderoba formaţiilor respective, acele costume care se potrivesc cel mai mult dansului, fără să se piardă din vedere respectarea caracterului regional folcloric.” (1) Altfel spus, transformarea pe care faptele de cultură tradiţională o sufereau era observabilă şi era acceptat faptul că nu era şi reversibilă. Da, există diferenţe între obiceiuri, aşa cum erau ele odinioară practicate de civilizaţia tradiţională, şi modul în care sunt puse în scenă, dar montarea scenică nu are pretenţia de a fi oglinda fidelă a obiceiurilor, aşa cum sublinia şi Sabina Ispas:  Un spectacol rămâne un spectacol, aşa cum se montează un spectacol shakespearian, se interpretează Mozart sau Beethoven, tot aşa apare si spectacolul folcloric; el este alcătuit în alte scopuri decât cel pentru care este creat folclorul genuin. Nu vreau să mai facem confuzie între folclorul genuin, care are anumite funcţionalităţi, şi spectacolul folcloric, care înseamnă alt tip de creaţie, alt tip de interpret şi aşa mai departe.” (2)

Spectacolul folcloric este o realitate intrinsecă a secolului nostru, dar şi a celei de-a doua jumătăţi a secolului trecut.  E însă benefic pentru cultura tradiţională sau nu? Aici părerile specialiştilor se divid în două mari categorii: tradiţionaliştii militează pentru puritatea folclorului şi spun că acţiunea spectacolului poate fi distructivă; există însă  specialişti care acceptă spectacolul folcloric ca manifestare care citează, evocă, reproduce şi promovează fapte de cultură tradiţională. În acest sens, trebuie subliniat faptul că reuşita şi calitatea unui spectacol folcloric depind de gradul autenticităţii spectacolului raportat la faptele de cultură tradiţională. Un spectacol folcloric de calitate este nu doar educativ pentru publicul larg, ci poate anihila copiile mai puţin reuşite ale aceluiaşi fapt de cultură tradiţională, poate trage semnale de alarmă în privinţa denaturării folclorului şi poate oferi chei corecte de interpretare a lui. Altfel spus, spectacolul folcloric, încadrat adeseori în „folclorul bun de consum” (3), nu are pretenţia de fi parte integrantă a folclorului tradiţional, de la sat, dar trebuie să aibă pretenţia de a fi act de cultură, de o calitate care să nu pună la îndoială congruenţa dintre autenticitatea obiceiului şi autenticitatea spectacolului.

Mai trebuie subliniat că transformările faptelor de cultură tradiţională nu apar doar odată cu transpunerea lor scenică, ci chiar în interiorul comunităţii în care s-au născut. Aceste transformări au fost percepute, în general, drept degradări, argumentul cercetărilor fiind următorul: „Dacă hora şi jocul constituiau cândva expresia vitală a unui limbaj uman stilizat şi plin de trăire şi sentiment, acum ele trag spre spectacol, spre divertisment şi, din păcate, de dragul spectacolului multe elemente autentice de folclor suferă grave deformări.” (4) Deşi afirmaţia a fost făcută cu referire la hora şi jocul din nordul Dobrogei, ea se verifică per ansamblul faptelor de cultură tradiţională de pe cuprinsul ţării. Vom lua un mic exemplu din judeţul Sibiu: în urmă cu o sută de ani, în localitatea Cârţa se practica încă obiceiul Buzduganului la secerat. În 2009, obiceiul a fost reluat după o întrerupere de 38 de ani, dar reluarea s-a făcut doar la nivel de spectacol. Altfel spus, oamenii nu au ieşit să secere întreg lanul de grâu, aşa cum era obiceiul, ci doar s-au deplasat spre lanul de grâu şi au tăiat câţiva snopi, apoi s-au întors în sat cu buzduganul. Se constată astfel că ritualul originar s-au pierdut, prezervându-se doar forma, nu şi fondul. Intenţia localnicilor din Cârţa de a revigora un obicei este însă lăudabilă, în contextul în care mediul economico-social s-a schimbat mult în ultimul secol: acum nu se mai seceră cu secera şi nici nu se mai face clacă pentru un anumit membru al comunităţii. Dată fiind evoluţia mijloacelor tehnice, astfel de transformări sunt de înţeles şi sunt foarte probabile să apară şi în viitor: „Sunt nişte procese foarte alerte care se produc acolo. Părerea mea este ca vom asista la schimbări  (…) Totodată, şi accesul la tehnologie este esenţial... Părerea mea este ca satul viitorului trebuie să aibă acces la tehnologia foarte avansată, la comunicarea electronică, dacă se poate...” (5)

Într-un asemenea context, concluzia este simplă: în lumea satului contemporan există multe fapte de cultură tradiţională ce şi-au pierdut o mare parte din fond, păstrând doar forma de manifestare. Ei bine, forma de manifestare stă şi în centrul spectacolului de tip folcloric, cu menţiunea că se încearcă explicarea fondului, a conceptelor şi trăirilor care au dus la acea formă de manifestare. Funcţia educativă şi cea imitativă a spectacolului folcloric susţinut de un ansamblu, fie el profesionist sau neprofesionist, pot echivala cu reluarea contactului cu obiceiuri ce trăiesc astăzi doar în memoria pasivă a comunităţii, dar pot însemna şi atragerea tinerilor spre cultura tradiţională. Toate aceste priorităţi au stat şi în atenţia coregrafilor care au lucrat la montarea a trei spectacole tematice în cadrul Ansamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”: „Pe firul nesfârşit al vieţii" – 2009, "Călătorie în ritm de vers, de cânt şi jocuri" – 2010 şi „De dragoste şi de dor”- 2011. Trebuie spus că fiecare dintre spectacolele amintite a implicat generaţii diferite ale ansamblului - Junii de ieri, de azi şi de mâine -  în funcţie de obiceiul rememorat, iar întâlnirea generaţiilor tinere cu cele vârstnice şi întâlnirea ambelor generaţii cu spectacolul folcloric înseamnă o întoarcere la cultura tradiţională, la folclor.

Întoarcerea la folclorul autentic a fost urmărită, în cadrul spectacolelor menţionate, pe trei căi: 1) costume de scenă; 2) dansuri şi cântece, 3) obiceiuri – toate în acord cu specificul şi autenticul faptelor de cultură tradiţională. Şi pentru ca specificul şi autenticul din folclor să fie prezervate şi promovate în spectacolul folcloric, s-a optat pentru două căi în crearea scenariilor şi coregrafiilor: vechile culegeri de profil şi cercetările întreprinse în teren, în ultimii ani, de referenţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu.

Regia, coregrafia şi scenariile celor trei spectacole au fost realizate de  Theodor Vasilescu şi Silvia Macrea, textele poetice fiind semnate de arh. Constantin Dobrescu.

 

Silvia Macrea

 

 

 

Note

1 Dansuri populare româneşti,  vol. II, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1958, p. 4

 2 Folclorul este sistemul de sisteme al vieţuirii noastre, interviu cu Sabina Ispas, preluat din revista “Contrafort” la 5 aprilie 2000, http://www.folcloric.ro/documente.html

3 Sabina Ispas, Introducere, la Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu. I, Cimec- Institutul de Memorie Culturală, București, 2009, p. 2

4 Bogdan Pascal, Prefață, la Roman Jora, Folclor coregrafic nord-doborgean, vol. II, Editura Ex Ponto, Constanța, 2006, p. 7

5 Folclorul este sistemul de sisteme al vieţuirii noastre, interviu cu Sabina Ispas, preluat din revista “Contrafort” la 5 aprilie 2000, http://www.folcloric.ro/documente.html


sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse