Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Vasile Ursan - Folclor din Ardeal

       În anul 2009, la iniţiativa  Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu a apărut, la  Editura Techno Media, Sibiu, culegerea "Folclor din Ardeal", semnată de prof. univ. dr. Vasile Ursan.
Profesor la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Vasile Ursan este autor al câtorva lucrări reprezentative pentru graiul din sudul Transilvaniei: Toponimia comunei Jina (coautori Pamfil Matei şi Dorin Bogdănel), Sibiu, 1998,  Introducere în studiul dialectologiei, Sibiu, 2003, Nume de locuri din Mărginimea Sibiului, Sibiu, 2004, Graiuri româneşti din Transilvania, Sibiu, 2004, Graiul din Mărginimea Sibiului, vol. I-II, Sibiu, 2006,  precum şi al antologiei de folclor: Veniţi, cu toţii dimpreună – culegere de colinde şi texte folclorice religioase, Sibiu, 2008,  majoritatea apărute cu sprijinul generos al „Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cindrelul-Junii Sibiu”.
    Lucrarea, care a fost lansată în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor“ , cuprinde materiale strânse de-a lungul a trei decenii şi jumătate, acoperind cele mai importante zone folclorice din spaţiul transilvănean. „Iniţial nu am vrut să fac o culegere de folclor, dar până la urmă cred ca poate fi considerată aşa“ a mărturisit Vasile Ursan, care a adăugat „că materialul cuprins în carte şi care reliefează principalele momente din viaţa satului este ilustrativ pentru graiul din Mărginimea Sibiului“.
Textele din prezenta culegere – Folclor din Ardeal, au fost grupate în următoarele secţiuni: Strigături şi cântece de joc, De dragoste şi de dor, De frumos şi urât, Texte satirice, Cântece de cătănie, Cântece de voinicie, Cântece păstoreşti, Ursitul, Nunta, Înmormântarea şi Varia. Predomină lirica populară, doina şi strigătura - specii bine reprezentate în toate zonele Ardealului. Poezia obiceiurilor de trecere beneficiază de o atenţie specială, cele trei secţiuni – Ursitul, Nunta şi Înmormântarea, acoperind circa o treime din totalul paginilor. Nu lipsesc nici Cântecele păstoreşti – texte reprezentative pentru Mărginime, zonă în care s-a născut şi locuieşte şi trăieşte profesorul Vasile Ursan.
 Întemeiată, în mare parte, pe anchetele dialectale organizate în Mărginime, lucrarea a beneficiat, totodată, şi de aportul dezinteresat al unor colaboratori apropiaţi: prieteni, intelectuali din lumea rurală, studenţi
Majoritatea creaţiilor folclorice sunt culese din localităţile Mărginimii Sibiului: Aciliu, Sibiel, Jina, Cacova (Fântânele), Rod, Galeş, Tilişca, Vale, Mag, iar pe altele le-a notat profesorul cu ocazia unor evenimente etno-folclorice la care a participat în localitatea natală, Săliştea Sibiului.       
Informatorii la care autorul a apelat pentru culegerea materialului sunt locuitori din satele mărginene menţionate, de vârste şi ocupaţii diferite, buni cunoscători ai istoriei, tradiţiilor şi folclorului din aceste aşezări.
Materialul folcloric şi lingvistic, cules din Mărginimea Sibiului a fost întregit prin creaţiile folclorice din judeţele Bistriţa – Năsăud, Braşov şi
Alba.
Aceste date esenţiale despre informatori şi localităţi, precum şi marcarea câtorva  fenomene lingvistice specifice graiului vorbit în localitatea din care au fost înregistrate (vezi palatalizarea labialelor) sporesc calităţile ştiinţifice ale volumului.
Creaţiile populare au un farmec aparte şi, de multe ori, umor: "Fata care joacă rău/Ţâp-o, drace-ntr-un părău/Poate-şi rupe vreun chicior/Ca să joace mai uşor", sau "Unje, mamă, porţâle/Că vin peţâtorile./Să nu scârţâie ţâţâna/Că se trăzăşte vecina/Şi se uită prin pâlan,/Să vadă ce zestre am/Şi ne poartă vorbele/Pe toate uliţele", sau "Şi-asa-mi vine-un dor şi-un plâns/De ce-am fost şi ce-am ajuns/Fost-am tânăr ca frăguţa/Şi m-o-ncărunţât mândruţa/Fost-am tânăr ca fraga/Şi m-o bolunzât mândra".
Specialist în dialectologie, autor al unor lucrări de referinţă în domeniu,  Vasile Ursan se dovedeşte a fi un avizat folclorist, îndrăgostit de această mirifică zonă a Transilvaniei, bogată în creaţii folclorice, păstrătoare a tradiţiei strămoşeşti.



Cozmina GLONŢA, referent specialitate

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse