Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Olarul Ionel Cococi – păstrător al unui meșteșug străvechi

 

Sibienii au putut admira, în perioada 7 - 8 septembrie 2013, în cadrul „Târgului Olarilor” din Sibiu, un spectacol stradal al meșteșugurilor tradiționale,  fiind recreată atmosfera de târg specifică Pieţei Mari în secolul al XVIII-lea.

Pe standurile expuse în Piața Mare au fost etalate obiecte ieșite din mâinile meșterilor olari  din renumite centre de olărit din ţară - Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obârşa, Rădăuţi, Braniştea şi din străinătate - Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria.

Fiecare obiect expus ne-a dezvăluit poveștile deosebite ale unor meșteri cu adevărat autentici care depun eforturi mari pentru perpetuarea meșteșugului.

         Printre meșterii olari care au participat la cea de-a 47- a ediție a „Târgului Olarilor”, Ionel Cococi reprezintă o figură aparte. Artistul ceramist a expus pentru sibieni și turiști, vizitatori ai târgului din Piața Mare a orașului, obiecte  unicat de ceramică neagră.  Standul acestuia, a fost cu totul inedit, un stand încărcat de istorie, care reînvie o cultură veche de 7500 ani.

Ionel Cococi practică acest străvechi meșteșug de 13 ani, având o poveste impresionantă, diferită de cea a altor olari. Nu a învăţat tainele meşteşugului de la bunici sau părinţi, ci le-a desluşit singur atras fiind de misterele unei lumi vechi.

A descoperit taina olăritului în anul 2000, după întâlnirea cu prof. univ. Dragoş Gheorghiu de la Facultatea de Arte Bucureşti, în cadrul unui proiect internaţional de reînviere a ceramicii neolitice de Vădastra – proiect susţinut de Banca Mondială şi de Guvernul României.

Cultura Vădastra este o cultură reprezentativă pentru zona de est şi sud-est a Olteniei în epoca Neoliticului Mijlociu. Tehnica de execuţie a vaselor este una rudimentară. „Cultura de Vădastra are o vechime de peste 7500 de ani şi se poate spune că este «mama» Cucuteniului”, ne-a explicat meşterul.

Meșterul ne-a povestit despre începuturile sale ca meşter popular, amintindu-și.:

„În anul 2000, în localitatea noastră, s-a desfăşurat un proiect de reînviere a ceramicii neolitice de Vădastra. Au participat profesori de la mai multe universităţi din lume. Iniţial, m-am oferit voluntar. Trebuia să-i transport cu maşina personală dintr-un loc în altul. Până la acea dată n-am avut nici o legătură cu olăritul. Toţi avem un destin foarte bine creionat, numai că nu trebuie să stăm şi să aşteptăm pasivi, ci este necesar să contribuim şi noi la împlinirea lui. Poate că ăsta a fost şi destinul meu!“. Înainte de a deprinde tainele ceramicii a terminat Liceul de Construcţii Maşini, a lucrat în armată şapte ani, iar apoi în comerţ.

Practic, ne-a spus Ionel Cococi, la început a avut doar curiozitatea personală dacă va reuşi să lucreze singur un vas din ceramică. „Din curiozitate am încercat, singur, acasă, să fac ceea ce vroiau cei implicaţi în proiectul derulat în 2000 să obţină: vase, replici ale ceramicii neolitice de Vădastra”, a explicat acesta. „Eram o persoană fără pregătire, dar cu îndemânare şi suflet. Acesta a fost destinul meu. Sunt primul olar din Vădastra după 7.500 de ani”, susţine meşterul.

 Impresionat de frumusețea și rafinamentul ceramicii culturii Vădastra, meșterul Ion Cococi se întoarce în timp pentru executarea unor replici, respectând tehnica arhaică de modelare (fără roată), ardere și decorare a obiectelor din lut. Astfel, meșterul realizează manual, pe suluri de lut (în atelierul aflat chiar în gospodăria sa din localitatea Vădastra, în apropiere de orașul  Corabia, județul Olt), obiecte de diferite dimensiuni: castroane, străchini, pahare, vase cu umăr, amfore, vase cilindrice, vase sferice, vase cu picior tronconic, cești, figurine etc. Aceste obiecte nu au perfecţiunea celor din fabrică sau un finisaj impecabil.

Procesul de lucru necesită un timp îndelungat, iar pentru a realiza un obiect trebuie,  uneori, 10 – 15 zile, iar pentru  altele chiar de 28 până la 30 de zile, de la ridicat, decor, uscat și ardere.  „Ai nevoie de mult timp, răbdare şi nu neapărat de efort fizic. Nu se poate vorbi de o cantitate de piese sau de două piese la fel”, explică meşterul.

Lutul gri, materia primă pe care meșterul o lucrează, este extras de către acesta de la aproximativ 2-3 metri, din malul râului aflat în apropierea casei sale din localitatea Vădastra. Îndepărtează impuritățile, îl cerne, apoi din cel curat face o pastă. Îl frământă bine de mai multe ori, până simte la mână dacă este bun pentru a începe vasul.

Meșterul Ionel Cococi ne-a împărtășit tainele lutului:

Trebuie să comunici foarte bine cu lutul, este o materie din care poţi să obţii ce vrei dacă o respecţi. Până acum, pe mine nu m-a dezamăgit.” Lutul este frământat de către meșter de nenumărate ori, iar apoi, cel mai important factor este depozitarea acestuia peste iarnă și lăsarea la degerat, asigurându-i-se un anumit grad de umiditate pentru a nu se usca. În felul acesta, se mărește elasticitatea lutului, devenind mult mai plastic.

Primăvara, meșterul „ia”, din nou, lutul la modelat și, comunicând permanent cu el, realizează mai întâi fundul vasului. Apoi, „Frământ bine lutul şi fac șnururi lungi din el, groase cam de un deget. Aşez șnururile unul peste celălalt în forma vasului, dar nu pun decât 2-3 rânduri odată şi las apoi la uscat. Aştept să se întărească lutul şi abia după aceea continui. Trebui să controlezi forma vasului, altfel, dacă pui toate straturile de șnururi, te controlează vasul pe tine”, ne-a povestit meşterul.

 Munca olarului nu se termină odată cu înălţarea vasului din corzi spiralate de lut, ci ea continuă cu răzuiri, șmirgheluiri și uscarea lui câteva zile, apoi arderi în cuptor la 850-900 grade Celsius, aşa că un vas ajunge la forma finală abia după vreo 10-15 zile. Decorează apoi vasul, cu diverse motive: spirala simplă, spirala dublă, simplii și dublii colţi de lup, colţi de lup în zigzag, simboluri ale continuităţii vieţii pe pământ, succesiuni de romburi și pătrate etc.  Pentru a se obţine culoarea închisă specifică (negru, cenușiu închis, brun, brun-roșcat), vasele sunt arse printr-un proces numit ardere închisă sau oxidantă. După scoaterea din cuptor fixează caolinul pe pereții vaselor de lut, astfel încât, îmbinarea culorilor: alb (a decoraţiilor) şi negru (a lutului ars), cu scopul de a evidenția decorul, conferă vaselor o eleganţă deosebită.

De câţiva ani îi învaţă şi pe copiii din comuna natală tainele acestui vechi meşteşug. Este instructor la Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Slatina, predând unei clase de 24 de elevi, în comuna Vădastra. „Este o clasă externă a şcolii din Slatina. Clasa este susţinută de Consiliul Judeţean Olt”, ne-a mărturisit olarul.
          A absolvit cursurile Facultă
ții de Istorie, considerând că trebuie să ştie despre ce vorbește atunci când își prezintă obiectele care reprezintă o cultură atât de veche.

Participând mai mulţi ani la rând la târguri și expoziții meşterul a ajuns să se familiarizeze cu locurile şi cu oamenii care vin să îi admire sau să cumpere obiectele care îi ies din mâini. „Clienţii mei sunt un segment mai aparte, strict limitat. Obiectele create de mine sunt pentru iubitorii şi cunoscătorii de artă, colecţionari, dar şi pentru oamenii care-şi permit să achiziţioneze adevărate valori”, n-a povestit acesta.

Ionel Cococi a știut să-şi impună creaţiile, considerând  că a adus pe piaţă un model arhaic, dar cu tendințe moderniste, care place cunoscătorilor. Vasele de lut modelate de el au fost apreciate la numeroase târguri din țară: Iaşi, Sibiu, Deva, Craiova, Rădăuţi etc.

A participat cu expoziţii în Franţa, Belgia, Italia, Bulgaria etc.
Dintre expoziţiile personale putem aminti: pe cea de la Târgul International de Ceramică Mino - Japonia (2005), cea de la sediul UNESCO din Paris (iunie 2006), cele de la Strasbourg - Marché de Noёl (decembrie 2006), Orleans, Bruxelles - Comitetul Regiunilor (aprilie 2007),  Nürnberg – Germania (2007), Torino - Milano, Pleven – Bulgaria (2008) etc.

Vasele sale au trezit un viu interes în lumea specialiștilor, care apreciază strădania meșterului de a revitaliza Centrul de ceramică veche din Vădastra, propunându-și să menţină vie tradiţia olăritului specifică zonei de sud a ţării şi să educe în continuare noile generaţii cu privire la frumuseţea meşteşugurilor străbune.

 


Cozmina Costiniuc,

Referent C. J. C. P. C. T. „Cindrelul - Junii” Sibiu


sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse