Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Calendarul popular al lunii decembrie: Zilele Bubatului, Sfânta Varvara, Sfântul Sava

Denumirea populară a lunii: Neios se referă la căderea abundentă a zăpezilor, iar alte denumiri zonale, precum Andrea, Indrea, Undrea amintesc de Sântandrei, celebrat în ultima zi a lunii noiembrie. În această lună, la sate viaţa economică intră un proces de oarecare relaxare paralel cu intensificarea manifestărilor spirituale. O serie de sărbători şi obiceiuri pregătesc sfârşitul şi începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului.

         Zilele Bubatului reprezintă ciclul de sărbători trinitare consacrate bubatului (variolei)  (4-6 decembrie), una dintre bolile cele mai de temut în mediul ţărănesc.

În Zilele Bubatului  se fac turte în toate dimineţile, zicându-se: când va veni bubatul are să fie bun ca mierea şi dulce ca pâinea.

 Varvara, Barbura (Sf. Mare Muceniţă Varvara, protectoarea minerilor) este una dintre puţinele sfinte cu numeroase atribuţii de protector) – îi apără atât pe copii, pe mamele lor, pe tinerele fete, dar şi pe mineri.

Sfânta este sărbătorită de Biserica Ortodoxă la data de 4 decembrie.

     A fost o femeie bună, care s-a făcut sfântă după moarte. Un miner, când moare, primul lucru pe care-l aminteşte urmaşilor este cinstirea acestei sărbători. În ziua aceasta nu intră nimeni în mină, e veselie mare. Varvarei îi plac petrecerile, glumele şi cântecul. Un blestem o ţine închisă în cărbune şi numai o zi pe an răsuflă şi se bucură şi ea. Una din cele trei stele care stau lângă lună se zice că-i Sf. Varvara.

Varvara e ţinută numai de femei, căci ele zic că e ziua lor. Se ţine cu mare sfinţenie, nepunându-se mâna pe nimic. Femeile care au copii fac două turte în acea zi şi una se pune la streaşina casei. Se spune că Vărsatul, când trece pe lângă acea casă, se abate, mănâncă din turtă, bea apă şi apoi pleacă înainte, la altă casă.

Mamele obişnuiesc să-şi îmbărbureze copiii, ungându-i pe faţă cu miere, cu apă în care s-a topit zahăr etc., ca să fie feriţi copiii de vărsat (sau de friguri), sau, dacă s-au îmbolnăvit, boala să fie dulce ca mierea, ca zahărul ş.a.m.d. În apa cu care se spală copiii s-a spălat în prealabil o icoană, pentru ca faţa copiilor să fie curată ca icoana. În unele părţi se fac turtele Barburii – turte cu nucă, unse cu miere. Una se dă de pomană la copii, cealaltă se pune în streaşina casei. Lângă casă se mai pune o cofă cu apă, în credinţa că, atunci când va trece vărsatul, să mănânce din turta pusă la streaşină, să bea apă din cofă şi să plece mai departe, la altă casă. Îmbărburarea constă în a înmuia un pai în miere şi a face cruce copilului în frunte, pe obraji, pe barbă, pe piept, pe braţ etc., zicând: Cruce, să iasă vărsatul dulce!.

     La Barbura e credinţa că dacă vine cineva în casă şi n-are gând bun, îţi merge rău la vite, paseri, îţi mor copiii etc; dacă intră în casă femeie mai întâi de dimineaţă, e rău pentru acea casă.

         Sfântul Sava  este  sărbătorit de Biserica Ortodoxă în data de 5 decembrie. Această sărbătoare se ţine să fie spor în casă, iar animale să fie apărate de boli, dăunători, lupi. În această zi, nu se mătură, nu se dă gunoiul afară. Copii se îmbărburează şi sunt opriţi să mănânce peşte sau fructe. De asemenea, se dă pomană fasole fiartă, nuci, turtă caldă, vin, lână, cânepă, „să se îmblânzească bubele“.

 

Bibliografie:

             Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997.

             Gorovei, Artur, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet – Cultura Naţională, Bucureşti, 1995.

             Olteanu, Antoaneta, Calendarele poporului român, Editura Paideie, Bucureşti, ediția I - 2001, ediția II - 2010.

             Pamfilie,Tudor , Sărbătorile la români, sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului, Editura Soccec , București, 1914.

             Lutic, Marcel, Timpul sacru – Sărbătorile de altădată, editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2006.

 

 

         Cozmina Costiniuc,

Referent specialitate C. J. C. P. C.T. „Cindrelul - Junii” Sibiu

 


sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse