Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Ziua Sfântului Nicolae (Crăciunul copiilor) în Calendarul Popular

Moş Nicolae este divinitatea populară din generaţia Sfinţilor - Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Ierarh Nicolae din calendarul creştin, celebrat la 6 decembrie, sinonim cu Sânnicoară sau Sân` Neculai.

În nopțile marilor sărbători, când se deschide cerul pentru o clipă, oamenii pot să-l vadă stand la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu.

 În Calendarul Popular, acesta are atribuţii necorespunzătoare unui sfânt: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade în luna decembrie; păzeşte Soarele care încearcă să se refugieze spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură; este iscoadă a diavolului; stăpâneşte apele şi este patron al corăbierilor pe care îi salvează de la înec; apără soldaţii în război, fiind invocat de aceştia în timpul luptelor; ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat;  aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători, cu nuielușa lăsata în încălțările lor etc.

Sărbătoarea Sf. Nicolae se serbează pentru ajutor la boli şi mai ale împotriva  loviturilor. Se ţine şi pentru sănătatea vitelor. În concepţia populară, Sfântul Nicolae e şi patronul tâlharilor, şi ei se roagă la el să-i ajute să nu fie prinşi!

Se mai spune că, în ziua de Sânnicoară, intră dracii în moară şi dau cu morarii în apă ori dau drumul morilor. Pentru îndepărtarea acestei primejdii, se face sfeştanie şi praznic morii.

În ziua de 6 decembrie se fac vrăji, farmece şi pronosticuri meteorologice. Se pun crenguţe de pomi fructiferi (măr, păr, cireş, prun etc.) în apă, la căldura camerei, pentru a fi înflorite la Anul Nou, apreciindu-se astfel rodul livezilor. Ziua de Sfântul Nicolae(care este un moșneag cu barbă albă) e consideră începutul iernii (“Moș Nicolae îşi scutură barba”), iar dacă nu a nins, va fi iarna grea şi lungă.

Fiindcă Sfântul Nicolae le aduce daruri celor mici, ziua lui se mai numeşte, la români, şi Crăciunul Copiilor.

Este zi de hram al bisericii: era sărbătoarea satului. Începea de dimineaţă şi se termina la amiază. De cu dimineaţă, în ziua de hram, femeile din sat veneau cu coşurile cu mâncare şi puneau masa în curtea bisericii. Participa tot satul, fiecare aducea câte ceva pentru masă. Dimineaţa se făcea slujbă pentru ctitorii bisericii şi pentru morţii satului. După slujbă oamenii ieşeau afară, se aşezau la masă şi petreceau până la amiază.

O dată cu sărbătoarea Sfântului Nicolae, în satul tradițional încep colindele. În Transilvania, precum și în alte sate din Mărginimea Sibiului, începe ritualul pregătirilor pentru Crăciun.

Se constituie Cetele de feciori sau de juni, care își aleg gazdă și încep repetițiile; acum se confecționeazăștile și costumele folosite în cadrul colindului de sărbători și se repetă colindele. În unele locuri junii îi colindă pe cei cu numele sfântului şi primesc bani şi sunt omeniţi. Ceata flăcăilor din Chirpăr, cântând colinde dintre cele mai frumoase, cinstindu-l pe Sfântul Nicolae („Colindul Sfântului Nicolae”).

 

 

 

Bibliografie:

             Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997.

             Gorovei, Artur, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet – Cultura Naţională, Bucureşti, 1995.

             Olteanu, Antoaneta, Calendarele poporului român, Editura Paideie, Bucureşti, ediția I - 2001, ediția II - 2010.

             Pamfilie,Tudor , Sărbătorile la români, sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului, Editura Soccec , București, 1914.

             Lutic, Marcel, Timpul sacru – Sărbătorile de altădată, editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2006.

 

 

         Cozmina Costiniuc,

Referent specialitate C. J. C. P. C.T. „Cindrelul - Junii” Sibiu

 


sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse