Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Sfânta Maria Mare – valenţe religioase şi folclorice

Luna august marchează o mare sărbătoare în calendarul bisericesc şi în cel popular. Este vorba despre Sfânta Maria Mare, prăznuită în fiecare an în ziua de 15 august.
Importanţa deosebită în calendarul bisericesc este subliniată de Postul de două săptămâni ce precede sărbătoarea – al treilea din an - care urmează după postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. Este ultimul praznic împărătesc din anul bisericesc şi marchează ziua în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit şi-a adormit, pentru totdeauna, trupul şi sufletul său fiind luate la ceruri de însuşi Iisus Hristos.
Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Marie Mare, Sântămaria sau  Uspenia, se ţine pentru sănătatea şi prosperitatea oamenilor, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară de prunci, dar şi pentru vindecări şi prinderea hoţilor şi a răufăcătorilor.
Postul Sfintei Marii este completat de pelerinajele de Sfântă Maria organizate la mănăstirile cu acelaşi hram, de deschiderea sezonului de nunţi, a târgurilor de toamnă, a praznicelor de pomenire pentru morţi şi pentru vii. În Calendarul Popular sărbătoarea deschide ciclul sărbătorilor de renovare a timpului la Anul Nou biblic celebrat în preajma echinocţiului de toamnă.
Sărbătoarea este respectată în întreaga ţară, de către membrii diverselor confesiuni religioase şi cunoaşte valenţe în funcţie de zonele folclorice ale ţării.
Sărbătoarea de Sfânta Maria pe Valea Hârtibaciului
Zoiţa Vasiu (1), din satul Beneşti, ne-a relatat modul în care hârtibăcenii trăiau această sărbătoare. În ajun, seara înainte de Sfânta Maria,  se dădeau cununi din flori de grădină la rude ori la cele două societăţi în care era împărţit satul – termen local pentru vecinătăţi. Cununile erau pentru cele ce purtau numele de Maria, căci sărbătorirea Măriilor nu era amânată până  în 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică; obiceiul era practicat seara târziu, după ora 10.00, şi actanţii erau primeniţi cu gogoşi. În ziua de 15 august se mergea la biserică, la slujbă; sătenii se îmbrăcau româneşte, iar mai apoi rudele erau chemate la masă, acasă. După amiază în sat, pe uliţa mare, era horă. La noi așa era obiceiu, să se facă joc cu hațegana, învârtita, spre deosebire de alte zone ale țării, în care de Sfântă Maria nu se face joc, și doar a doua zi feciorii organizează hora satului. Beneștiu are vii sus, pe deal, mai toți oamenii lucră în vie; fiecare își cunoaște locul…nu s-o prea furat pe la noi, mai păzeau oamenii, cu rândul, ori se tocmea un om pentru tot satu.
La Ighişu Vechi, peste deal, sărbătoarea cunoaşte aceleaşi valenţe. La noi se făceau cununi de flori: ochiu’ boului, gheorghine, frunză verde de stejar, salcie  - care  se îndoaie ușor, fără să se rupă, toate legate cu sfoară. Până la 12 noaptea pe puneau la casele şi pe la porţile Măriilor, la rude, la vecinătăţi, povesteşte Silvia Macrea (2). A doua zi se mergea la biserică, în costum popular, iar mai apoi, după masă erau petreceri cu joc, cântece pe la case, între prieteni. Se făceau scoverzi.
Fiind zonă de şes, de deal, oile se ţin până mai târziu la stână, doar mai în toamnă, se face alesul oilor. Şi la Ighiş e vorba aceea din bătrâni, care spune că după 15 august nu mai e voie să se facă baie în apă curgătoare şi aceasta are la bază o justificare simplă, aceea că vremea se răceşte şi există riscul îmbolnăvirilor; popular, 15 august este ziua care desparte lunile călduroase de cele reci.
În Mărginimea Sibiului, la Jina, Sfânta Maria e o dată importantă în calendarul creștinilor ortodocși. Murgu Maria (3) spune că în satul ei natal, de la munte, 15 august este sărbătoare de bucurie, nu de pomenire a morţilor. Se dă de pomană, daca vrei, fiecare cum vrea, se duce la biserică parastasă, care au morţi şi o cheamă Mărie o pâne, o litra de vin şi o slujeşte acolo, alţii fac pomana şi dă la toata lumea, care cum vrea şi cum poate.
Mergem la biserică, ne mai îmbrăcăm în haine româneşti până la biserică, şi pe urma… ne petrecem şi noi oţârică. Când eram io tânără, se făcea horă la de 2 după masa şi sara trebuia să fii acasă; n-aveai ce căuta la joc fără haine româneşti , nu ne lăsa să mergem la joc aşa. Acum se strâng pe la case copii, prieteni şi mănâncă şi beau împreună. După Sfântă Maria încep nunţile, care se fac la căminul cel nou. Nu se cunoaşte superstiţia conform căreia fetele ţin postul și poartă floare de năvalnic pentru şot bun şi noroc în căsătorie.
În vechime acesta era ziua din care ciobanii desfăceau staulele și coborau oile către sat: ”La Sfânta Maria Mare/, Cobor oile la vale. La Sfânta Marie Mică/, Nu mai rămâne nimică.”
Acum …oile…nu mai prea sunt la colibe, foarte puţine, toata lumea o plecat la Banat şi-o cumpărat casă acolo, acolo-s oile.
    
La catedrala armenească din Dumbrăveni, pe Valea Târnavelor, credincioşii participă la un moment unic, slujba oficiată cu ocazia acestei sărbători şi procesiunea de Sfântă Maria Mare. După slujba din biserică, se porneşte procesiunea prin jurul parcului, astfel: fete îmbrăcate în alb poartă statueta Maicii Domnului, fiind urmate de preoţi şi enoriaşi de confesiune greco – catolică. Se intonează Cântarea Sfintei Marii şi se respectă cutumele bisericeşti, iar mai apoi întregul alai se întoarce la biserică. Procesiunea este condiţionată de starea vremii – dacă e timp frumos, se poate realiza.
În ţară procesiunile religioase, cu fete ce poartă o icoană a Maicii Domnului și băieți ce duc crucea și praporii, intonând rugăciuni și  cântări bisericești sunt binecunoscute. În Memoria Ethnologia (colectia Dumitru Iuga) se arată că în perioada postului Sfintei Marii fetele își cos costume speciale, lucrate numai în alb (camașă, poale, șurț) pentru pelerinajul la mănăstirile care poartă hramul Sfintei Maria, din zilele de 14 -15 septembrie.
 De sărbătoarea de 15 august se mai fac pomeni de struguri, prune și faguri de miere la biserică. Apoi, femeile merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor. Totodată, aceasta este ziua în care se adună ultimele plante de leac. Se pun, de asemenea, flori la icoana Preacuratei, considerându-se ca apoi ele vor avea atribuții tămăduitoare. În familiile cu fete de măritat, icoana este spălată cu flori de busuioc, conform credinței că astfel fata va avea  noroc în dragoste. Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloresc trandafirii, este un semn că toamna va fi lungă. Se caută dacă au ajuns cucuruzii  ”în lapte”, se fierb sau se frig pe jar, ca o mâncare specifică sărbătorii.
Se spune că vrăjitoarele învață descântecele de la Maica Domnului, care le apare în vis. Aceasta este invocată la finalul descântecelor, pentru ca acestea să aibă efect: „Descântecul de la mine și leacul de la Maica Domnului”, spun cele mai bătrâne femei de la sate.
Perioada dintre cele doua Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), este considerată perioada cea mai potrivită pentru semănaturile de toamnă, după calculele bătrânilor pe constelația Găinușei.
Deşi intrată în calendarul creştin abia prin secolul al X-lea, sărbătoarea este cinstită de români. Sântămăria Mare, împreună cu metamorfozele sale (Maica Domnului, Sântămărie Mică) este Zeiţa Bună, Zeiţa mamă sau Născătoarea, cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului românesc.
Gabriela Negru,
Referent de specialitate




Bibliografie:
Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an – Dicţionar, Editura Fundaţie culturale Române, Bucureşti, 1997
Bocşe Maria, Obiceiuri tradiţionale româneşti din Transilvania: sărbători, credinţe, rituri, mituri, Hiperborea, Turda, 2006
*** Obiceiuri tradiţionale din România – Sărbători în imagini, Bucureşti, 2006
Cercetare de teren întreprinsă de CJCPCT Sibiu pe Valea Hârtibaciului
Cercetare de teren întreprinsă de CJCPCT Sibiu în Mărginimea Sibiului
Informatori:  (1) Zoiţa Vasiu -  58 ani, (2) Silvia Macrea– 74 de ani,  (3) Maria Murgu – 70 de ani,   (4) Primăria Dumbrăveni

Webgrafie:
http://www.maicadomnului.ro/15-august-sfanta-marie-mare_l92_p0.html
http://www.infobrasov.net/content/reportaj_45963_Postul-Sfintei-Marii-1-15-august.html
http://www.emaramures.ro/stiri/15336/SFANTA-MARIA-MARE-SEMNIFICATIE-OBICEIURI-Adormirea-Maicii-Domnului-Sfanta-Marie-Mare-15-august
http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-sfanta-maria-96476.html
http://www.codrosu.ro/datini-obiceiuri-si-traditii-de-sfanta-maria-adormirea-maicii-domnului-sau-sfanta-maria-mare/

Foto: Icoană de Casian Murăşanu – Adormirea Maicii Domnului, din *** Obiceiuri tradiţionale din România – Sărbători în imagini, Bucureşti, 2006, p. 171

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse