Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Obiceiuri de Paști din Rod

"Mironosiţele", lui Picu Pătruţ

12 copii, cinci băieţi şi şapte fete, au reiterat, în biserică, în prima zi de Paști, momentul Învierii Domnului Iisus Hristos, prin sceneta "Mironosiţele". Obiceiul are peste o sută de ani vechime şi e extraordinar faptul că, într-o comunitate atât de mică, se strâng 12 copii gata să dea vestea Învierii Domnului bunicilor şi părinţilor prin intermediul teatrului de factură populară.

"Mironosiţele" de la Rod pornesc de la drama religioasă omonimă a lui Picu Pătruţ, cel care inspirându-se din tradiţiile locale şi bazându-se pe pregătirea sa teologică a compus atât drama, cât şi Verşul Floriilor.

 La mormânt

După vecernia din prima zi de Paşti, nimeni nu pleacă acasă, cimitirul devenind un adevărat furnicar în care rodenii de azi se roagă pentru sufletele celor dispăruţi. Aşa se face că, pe fiecare mormânt, se aşază ştergare ţesute, ouă roşii, cozonac şi vin, iar oamenii aşteaptă ca preotul să treacă şi să binecuvânteze fiecare loc de veci.

De trei ori se cântă "Hristos a Înviat!" la fiecare mormânt, iar "această binecuvântare a amormintelor cu valenţe simbolice privind viaţa şi moartea este practicată doar aici", scrie Carmina Maior, într-un articol publicat în revista Sargetia.

 Strânsul vaselor

Puţine căsătorii se încheie de-a lungul unui an în Rod. Cu toate acestea, din cele unu sau două cupluri care îşi unesc destinele, aproape în fiecare an există cel puţin unul care păstrează tradiţia Strânsului vaselor. Aşa s-a întâmplat şi în acest an, aşa că duminică, mirii şi-au aşteptat foştii nuntaşi, în cimitir, lângă masa cu vin şi prăjituri. "În acest an, mirii nu s-au îmbrăcat româneşte, dar ne bucurăm că obiceiul a fost păstrat", spune preotul paroh Virgil Manase. Tânărul cuplu a primit în schimb oale, cratiţe, farfurii, dar şi obiecte electrocasnice, iar după -amiaza şi-au invitat foştii nuntaşi la ospăţ, adică la o masă ce repetă meniul nunţii.

Acest obicei se întâlnea odinioară şi în satul Poiana, aflat la câţiva kilometri distanţă. Astfel toţi mirii care se căsătoreau pe parcursul unui an, începând de la Paşti şi până la Lăsarea secului pentru Paştile din anul următor, obişnuiau să dea o masă pentru rude în cea de-a doua zi de Paşti. Şi pentru că în casă nouă nu-i bine să te duci cu mâna goală, toţi invitaţii veneau cu un cadou pentru tineri: fie bani, fie vreun obiect, de la cratiţe la farfurii.

***

Sălişteanul Picu Pătruţ (1818-1872) a manifestat de mic profunde aplecări spre viaţa religioasă, ceea ce i-a şi determinat pe părinţii săi să-l lase ca, la doar 11 ani, să intre în slujba bisericii. Moştenirea culturală a lui Picu Pătruţ stă în activitatea literară, poetică şi în picturile religioase.

"În ce priveşte versurile cuprinse în câteva volume mari, manuscrise, cred că în acest domeniu Picu este cantitativ cel mai bogat scriitor român. Poeziile scrise în legătură cu praznicele şi duminicele de peste an, sunt izbucnirile spontane în formă de imnuri şi psalmi, ale unui suflet mare şi bun de om sfânt. Afară de versuri Picu Pătruţ ne-a lăsat şi o dramă religioasă populară, intitulată Mironosiţele, care s-a prezentat de către copii în satele din părţile Sibiului decenii de-a rândul şi care a fost preluată de Victor Ion Popa şi publicată în Cartea Satului, în scopul de a fi reluată şi generalizată pe întreg cuprinsul pământului românesc", scria Onisifor Ghibu în lucrarea "Un reprezentant rustic al spiritualităţii româneşti de la mijlocul secolului al XIX-lea: Picu Pătruţ din Sălişte".

 

 Maria Barna


referent C.J.C.P.C.T. "Cindrelul-Junii" Sibiu

 

 

 

 


sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse