Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Legende toponimice din SIbiu

Pe Valea Oltului, pe o distanţă de vreo 30 de kilometri se găsesc trei sate, toate înrudite prin legendă. Porceşti, adică Turnu Roşu de azi, Boiţa şi Câineni sunt numele lor, iar povestea o spune Ioan Părean în vo­lumul "Legende din Mărgi­nimea Sibiului".
O legendă şi trei sate
"Se spune că odată, demult, în urmă cu multe sute de ani, pe pământul Transil­vaniei s-a abătut un val de ciumă cum altul n-a mai fost prin părţile noastre. Oamenii şi animalele mureau pe capete, oraşele şi satele rămăseseră aproape pustii." Aşa începe legenda satului Boiţa, povestită de Ioan Părean. Printre cei care au încercat să fugă de moartea neagră s-a numărat şi un boier din Ţara Oltului: a în­cărcat tot ce a putut în câteva căruţe, şi-a luat familia, slu­gile, animalele şi a pornit la drum, cu gândul să treacă munţii. Au mers oamenii până au dat de un sat pustiit de ciumă şi, obosiţi fiind, au adormit. Când s-au trezit, au văzut că toţi porcii erau morţi. Oa­menii au ştiut imediat că ciu­ma era de vină, aşa că au plecat la drum; dar nu au călătorit mult şi într-un alt sat pustiit s-a prăbuşit şi ultimul dintre boii înjugaţi la căruţă. Aşa au pierit mai toate ani­malele şi slugile boie­rului, iar trupurile lor au început să curgă pe Olt.
În Ţara Loviştei, boierul, rămas acum doar cu nevasta, copiii şi câinii, a dat de un alt sat părăsit; aici, moartea i-a cuprins câinii. Au urcat boieru şi ai lui pe înăl­ţimile montane şi au ridicat o colibă, dar ciuma i-a găsit şi aici, aşa că toată familia boierului s-a prăpădit. Ră­mas singur, boierul a ridicat un mic schit şi s-a făcut pustnic. După ani şi ani, omul a pornit înapoi pe drumul ciumei şi a poposit în cele trei sate şi le-a botezat după cum i-a luat ciuma animalele: primului i-a zis Porceşti, căci acolo i s-au prăpădit porcii, celui de-al doilea - Boiţa, iar ultimului - Câineni.
Din secolul al XV-lea citire
 Toate cele trei sate menţionate în legendă sunt atestate documentar în secolul al XV-lea, iar Boiţa şi Porceşti / Turnu Roşu - în acelaşi an: 1453. Mai mult, fiecare dintre cele trei aşezări cunoaşte şi alte legende legate de denumire. Boicenii, de exemplu, spun că satul lor ar fi atras, din vremurile de demult, "turme de bouri şi zimbri care în timpuri de secetă au coborât până la cele două ape pe care strămoşii le-au numit Boicia (Bovicia) şi Boicioara, la început în înţelesul de "apa boilor", apoi de "Satul boilor". Aşa se ex­plică faptul că primii colonişti saşi - de la Tălmaciu, luând contact cu vecinii lor români de la Boiţa au tradus fidel numele satului în Ochsen­dorf, adică Satul cu boi", se arată pe site-ul oficial al Şcolii generale din Boiţa.
 Între anii 797-898 se pare că ar fi fost întemeiat Turnu Roşu de astăzi; atestarea documentară vine însă mult mai târziu, în 1453, când aşezarea, numită Porched, a fost încorporată la cele Şapte Scaune ale provinciei Cibi­niensis, conform diplomei regelui ungur Ladislau V. Şi numele aşezării s-a tot schimbat de-a lungul anilor în Schweinsdorf, Porken, Porkendorf (în 1508), Porc­sesd (în 1903), pentru ca din 1920 să avem de-a face cu Por­ceşti, până în 1965. Atunci s-a transformat Por­ceştiul în Turnu Roşu, nume ce vine „de la o construcţie militară defensivă, ridicată de saşi în anul 1360, lângă localitatea Boiţa. Azi, aici se mai găsesc ruinele turnului rotund din cărămidă roşie (de unde şi numele edifi­ciului) amplasat între şosea şi albia Oltului. Legenda spu­ne că Turnul Roşu îşi dato­rează culoarea sângelui văr­sat fără succes de armatele turcilor, care nu au reuşit niciodată să îl cucerească”, scrie http://www.turnurosu.ro.
În ceea ce priveşte co­muna vâlceană Câineni, tre­buie spus că locuitorii ei mai ştiu o legendă legată de nume. Aceasta spune că un cioban, pe nume Ene, s-a sta­bilit pe acele locuri şi repede a devenit cunoscut, căci câinii săi erau foarte răi. Aşa a devenit locul cunoscut sub denumirea „Câinii lui Ene”, apoi „Câinii Ene”, de la care s-a modificat în Câi­neni. Atestarea documen­ta­rea a vechii vetre Câineni datează din 1415, fiind făcută printr-un hrisov domnesc. * Conform cronicelor ora­şului Sibiu, aşezarea a fost afectată de ciumă de multe ori, de-a lungul secolelor, în ani precum 1531, 1554, 1573, 1577, 1603, 1615, 1622, 1635, 1636 şi 1644, 1706, 1710, 1755, 1763, 1770, 1813 şi 1828. * În 1830, în Porceşti s-au semnalat mai multe cazuri de ciumă, scrie http://www.turnurosu.ro .

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse