Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


La Racoviţa, în lumea satului de altădată

Cântece din şezătoare, ritualuri de ghicit ursitul, credinţe legate de naştere şi înmormântare, obiceiuri practicate la marile sărbători religioase – toate sunt nestemate ale culturii tradiţionale pe care noi, referenţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, le cautăm în satele din Ţara Oltului, în cadrul unui proiect de cercetare dedicat acestei zone etnofolclorice. Dincolo de faptele de cultură tradiţională avem bucuria să regăsim de fiecare dată înţelepciunea, căldura şi bunăvoinţa oamenilor de la sat. Aşa s-a întâmplat şi miercuri, 18 august 2010, când am mers la Racoviţa pentru o întâlnire cu bătrâni ai satului.
Inimoasa doamnă Ana Măerean le-a strâns în casa sa pe Florentina Maxim Bobanga (65 de ani), Maria Olaru (71 ani), Ana Popa (76 ani), Ana Raţiu (67 ani) şi Maria Tărâţă (68 ani), iar întâlnirea s-a transformat într-o mică şezătoare din care nu au lipsit poveştile cu măiastre, chiuiturile de la nunţi, colindele şi credinţele legate de naştere. Am avut, de asemenea, bucuria de a admira ia cu pui mărunţi, cingătoarea şi cătrinţele ţesute la război ale Mariei Tărâţă.
Popasul la Racoviţa s-a încheiat cu o vizită în casa uneia dintre veteranele satului. Maria Murărescu, 92 de ani, a imprimat unei încăperi aerul caselor tradiţionale de altă dată mobilând-o cu pat bătrânesc, laviţe, lăzi de zestre, şi decorând-o cu farfurii pictate, ştergare la icoane, covoare ţesute, păretare şi fotografii de la 1920.
Proiectul „Cercetare etnologică pe Ţara Oltului” a fost demarat de către referenţi ai Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu în luna mai şi se va încheia în luna noiembrie a.c. Conservarea şi salvgardarea elementelor de patrimoniu tradiţional material şi imaterial din Ţara Oltului, precum şi realizarea unei baze de date care să cuprindă informaţii de natură folclorică, etnografică, muzicală şi coregrafică – sunt obiectivele urmărite în cadrul acestui proiect. Cercetările acoperă localităţi precum Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Cârţa, Cârţişoara, Scorei, Sărata, Racoviţa, Sebeşu de Jos, Sebeşu de Sus, Turnu Roşu, Săcădate, Bradu, Colun, Glâmboaca, Nou Român.

Echipa de cercetare a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu



Strigături de nuntă şi joc din Racoviţa

Soacră mică fii voioasă
Că ţi-o vint fată frumoasă,
O fată cu păru creţ,
S-a măritat fără preţ.

Hai nună să ne tocmim,
Că-ţi dau un butoi de ghin
Şi strugurii dintr-o mie,
Numa dă-mi pe nunu mie.
 
Mire, mire, dragu meu,
Place-mi mie târgu tău;
Că nu ştiu ce-ai cheltuit
Da-mi place ce-ai târguit.
Că nu ştiu cât te-o costat,
Da-mi place ce-ai cumpărat.
Ţi-ai luat floarea florilor,
Drăguţa ficiorilor.

Soacră mare, soacră mare,
Ţi-o poruncit cuscră-ta
Să grijeşti pe noru-ta:
N-ar strica s-o pui în cui,
O vorbă bună să-i spui.
Io zic s-o pui în fereastră,
O floare fumoasă-n casă.
Că-i minte cochilărească,
Nu poate să nu greşească.

Ieşi afară soacră mare
Că-ţi vine ficioru iară,
Da nu vine sângurel
Că-i ş-o floare cu el.
Ia-o-n braţe ş–o sărută,
Că toată lumea să uită,
Să uită la dumneata
Cum săruţi pe noru-ta.

Ştii tu, bade, ştii tu, ştii,
Când eram noi doi copii
Ne iubeam pe pajişte
Şi vorbeam de dragoste;
Şi mergeam pe arătură
Şi vorbeam gură la gură.

Bine-i stă mândrii gătată
Tot cu hainele din şatră,
Dar mai bine i-ar şedea
Dacă şi le-ar face ea.

Fata mândră joacă bine
Şi mă-nvaţă şi pe mine,
Fata mândră joacă rău
Şi strâcă şi rostu meu.

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse