Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Festivaluri cu specific tradiţional din Mărginimea Sibiului (II)

 Ziua portului popular

Unul dintre cele mai tinere evenimente cu specific tradiţional se dovedeşte a fi şi un adevărat exemplu de prezervare şi promovare a tradiţiilor, de excludere a kitschului din vecinătatea vechilor cutume. Ne referim la Ziua portului popular, organizată anual la Gura Râului, în prima duminică ce urmează sărbătorii de Sf. Maria Mare. Denu­mirea manifestării este bine aleasă, căci „nu avem de-a face cu un fes­tival, ci cu o adevărată sărbă­toare trăită cu simplitate şi respect pentru moştenirea lăsată din bătrâni”.[i]

Ziua portului popular se vrea şi reuşeşte să se contureze drept un eveniment ce îndeamnă oamenii să îmbrace costumul popular în zi de sărbătoare. Ziua portului popular vrea şi reuşeşte să recreeze în linii mari profilul unei duminici din satul românesc tradiţional. Ziua portului popular vrea şi reuşeşte să recreeze atmosfera jocului duminical de odinioară, când nu doar tinerii veneau la „pavilon”, ci şi mamele pentru a supraveghea comportamentul copiilor: „Hora duminicală nu era o simplă petrecere, ci un ceremonial premarital în care se cimentau legăturile dintre feciori şi fete şi se cântăreau posibilele alianţe dintre neamuri, nu numai de către cei interesaţi, ci de către întreaga comunitate interesată ca echilibrul, buna rânduială să nu se fisureze, să nu se năruie.”[ii]

Desfăşurarea evenimentului e simplă. La orele dimineţii, pe uliţele satului încep “să curgă”, spre biserici, oameni în port popular. Gurăni, bătrâni şi tineri deopotrivă, îmbrăcă ii, cioareci şi cămăşi cusute, pe care le arată cu mândrie celor veniţi să îi vadă îmbrăcaţi româneşte, la ei acasă: "Când eram tinără, toată lumea venea la biserică în haine româneşti, la joc meream în haine româneşti, la secere purtam haine româneşti. Aveam haine bune, de duminică, şi haine de zi de lucru... Mă mai îmbrac duminica în port, cum să nu?! Ăstea-s hainele noastre".[iii]

După încheierea serviciului religios, oamenii se reunesc în mijlocul satului pentru a reitera unul dintre momentele cheie ale duminicilor tradiţionale: jocul. Acesta este precedat, în fiecare an, de un scurt spectacol folcloric susţinut de ansambluri din comuna gazdă, precum şi de invitaţi din alte judeţe. Manifestarea se sfârşeşte cu jocul în „pavilon”, moment ce reuşeşte să redea utilitatea primordială vechiului pavilion de joc, datând din secolul al XIX-lea. "Am 70 de ani şi am jucat aici, în pavilon. Duminica dimineaţa mergeam la biserică şi era biserica plină de tineret, nu ca acum, apoi ne duceam acasă, mâncam şi pe la 2-3 începea jocul. Ficiorii stăteau în pavilon, diplaşii - tot acolo, dar sus în pod, iar fetele pe podul de trece apa. Îţi făcea ficioru’ semn şi te duceai să joci; aveam doi diplaşi, pe Buţu lu Niculiţă - cu dipla şi pe Culiţă - cu ţambalul. Ei cântau tot jocul, duminică de duminică: erau tocmiţi de ficiori."[iv]

Sărbătoarea portului popular nu strânge sute de artişti amatori şi mii de spectatori, precum festivalurile cu specific tradiţional din judeţ, dar nici nu e nevoie, pentru că profilul acestei manifestări nu e unul festivalier; ea încearcă şi reuşeşte să readucă în prim–plan puritatea şi frumuseţea vechilor obiceiuri; ea încearcă să readucă în atenţie hainele româneşti, purtate nu doar în spectacole, ca un costum de scenă. Şi tocmai de aceea succesul acestei sărbători se numără cu fiecare localnic care deschide lada bunicilor, scoate hainele româneşti şi le îmbracă: "Sunt mulţumit că s-au îmbrăcat oamenii în haine româneşti. Sunt mulţumit de atmosfera din sat. Sunt mulţumit că mulţi gurani şi-au făcut costume populare special pentru această zi de sărbătoare"[v], spune prof. Dumitru Cîmpean, iniţiatorul evenimentului.

 

Sus pe muntele din Jina

Cel mai vechi festival folcloric ce se organizează în satele judeţului Sibiu este găzduit anual, în ultima duminică din iulie, de comuna Jina. În 2013, s-a desfăşurat cea de-a 43-a ediţie şi, după obicei, a reunit ansambluri de amatori din judeţul Sibiu, dar şi din Argeş, Olt, unde mărginenii de altădată au întemeiat aşezări.

Începuturile acestui festival au fost marcate în anul 1971, când “s-a organizat la Jina o serbare mai deosebită, la care şi-au dat concursul formaţii locale ale elevilor şi tineretului, precum şi echipa de fluieraşi (...) Aceasta a fost considerată ulterior prima ediţie a festivalului de la Jina. An de an, numărul formaţiilor participante a devenit tot mai mare, iar Festivalul de la Jina a devenit cunoscut în întreaga ţară”.[vi]

La baza acestui festival se află însă o veche tradiţie, cea a nedeilor de altădată, când, în zilele de sărbătoare - de Sânzâiene, Sânpetru şi Pavel, de Sf. Ilie sau de Sfântă Mărie, păstorii din munţi se întâlneau pentru a vinde, pentru a cumpăra şi pentru a petrece împreună, mai ales că locuiau în colibe răzleţe aflate la mari distanţe unele de altele. Prima nedeie păstorească a fost atestată documentar în anul 1373; ca orice fenomen folcloric viu şi nedeile au cunoscut o permanentă evoluţie, documentele şi referinţele ulterioare confirmând transformarea sărbătorii din zi dedicată zeului focului şi Soarelui, în eveniment cu caracter social şi diferite  funcţii: “schimbul de produse (motiv pentru care astăzi nedeile sunt confundate greşit cu târgurile), stabilirea de relaţii matrimoniale (prin intermediul horelor şi a obiceiurilor precum „prima scoatere la horă a fetelor”) etc”[vii]. Se constată astfel că nedeile de altădată şi-au pierdut din semnificaţii în timp, iar obiceiul de odinioară a devenit prilej de festival, sub impactul disoluţiei tradiţiilor şi al kitschului.

Festivalul are loc într-o singura zi şi debutează, dimineaţa, în mijlocul comunei, cu  parada portului popular: pe ritmuri de fluier, de jiene sau de cântece din şezătoare, ansamblurile îşi prezintă costumele populare. Cu mic, cu mare, toată suflarea satului şi alte sute de persoane, sosite din localităţi limitrofe, urcă apoi pe Şesul Jinarilor, pentru a urmări spectacolul folcloric.

Dincolo de melanjul de cântece şi jocuri populare, de învolburarea de ritmuri şi culori, „Sus pe muntele din Jina” este un festival important pentru prezervarea culturii tradiţionale din cel puţin două motive: promovarea ansamblurilor de amatori şi obiceiul poruncilor. Prezenţa în festival a 8-10 ansambluri de amatori din Jina, din alte sate ale Mărginimea Sibiului şi din alte judeţe aduce cu sine fapte de cultură tradiţionale din localităţile reprezentate; şi important e faptul că aceste fapte de cultură tradiţională – cântece, dansuri populare - nu cunosc stilizările obişnuite din repertoriul ansamblurilor profesioniste, ci reuşesc (încă) să conserve specificul local. Apoi, prezenţa ansamblurilor în festival asigură transferul de patrimoniu imaterial de la o generaţie la alta şi totodată este un impuls de continuare a activităţii pentru fiecare ansamblu. Un exemplu ilustrativ în acest sens este chiar Formaţia de fluieraşi din Jina: a fost înfiinţată în anul 1948, cel mai vârstnic membru are 81 de ani, cel mai tânăr-10 ani, iar în repertoriu se regăsesc cântece de ciobănie specifice localităţii.

În ceea ce priveşte obiceiul poruncilor, trebuie spus că deşi acest moment nu pare a fi unul de prim rang în desfăşurarea evenimentelor, el este astăzi un factor cheie în prezervarea şi promovarea specificului local. Ce sunt "poruncile" sau ce este obiceiul "poruncilor" de la Jina? “Este momentul când oamenii obișnuiesc să se adune în fața Primăriei din Jina și așteaptă să vină primarul care îi anunță noutățile din sat, proiectele pentru următoarea săptămână, taxele ce trebuiesc plătite …și altele.”[viii] Poruncile se dădeau şi se dau în zi de sărbătoare, după ieşirea de la biserică, pentru că atunci sunt jinarii acasă; de lunea sau chiar de duminică seara, lumea urcă iar la colibi, în vârf de munte, alături de turme. Tradiţia poruncilor este respectată şi azi la Jina, atât doar că în timpul festivalului, acestea nu se rostesc în faţa Primăriei, ci sus pe Şesul Jinarilor.


[i] Maria Spătariu,  Joc de pomină în "pavilon", în „Tribuna”, http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/joc-de-pomina-in-pavilon-79915.html

[ii] Ilie Moise, Folclor românesc: note de curs, Editura Alma Mater, Sibiu, 2001, p. 29

[iii] Informator: Ioana Berbes­cu, localnică, 93 de ani

[iv] Informator: Ana Jurcă, localnică, 73 de ani

[v] Maria Spătariu,  Interdicţie pentru kitsch la Gura Râului, în „Tribuna”, http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/interdictie-pentru-kitsch-la-gura-raului-54871.html

[vi] Sus pe muntele din Jina”-  cel mai vechi festival din satele Sibiului, în „Foaia Jinarilor”, nr. 1 /2012

[vii] http://www.transilpedia.ro/obiceiuri-si-traditii/obiceiuri-stramo%C5%9Fe%C5%9Fti-nedeile

[viii] Studiu privind relaţiile tradiţionale, culturale si spiritualitatea profundă, existentă între repaosurile activităţii de bază pastorale si marile sărbători religioase la românii din arealul rural montan, coordonator Săvoiu Gheorghe, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2010

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse