Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Calendarul popular al lunii octombrie

         Octombrie este luna a opta în Calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a zecea în Calendarele Iulian (Stilul vechi) şi Gregorian (Stilul nou).
           Denumirea populară a lunii,  Brumărel anunţă primele brume şi apropierea iernii. Activităţile economice desfăşurate de om în luna octombrie sunt specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă: continuarea semănăturilor  de toamnă, strângerea roadelor de pe câmp, vii, livezi şi grădini, deschiderea ţarinelor pentru păşunatul devălmaş, împerecherea oilor şi pornirea turmelor spre locurile de iernat, valorificarea produselor agrare, pastorale şi meşteşugăreşti la vestitele târguri şi iarmaroace organizate de Sâmedru şi Vinerea Mare, lichidarea înţelegerilor încheiate în luna aprilie, la Sângiorz ş.a.
           Peisajul spiritual al lunii cuprinde importante sărbători şi obiceiuri calendaristice: Procoavă, Vinerea Mare, Sfârşitul Verii lui Mioi, Vara lui Sâmedru, Lucinul, Sâmbăta Morţilor, Moşii de toamnă, Focul lui Sâmedru, Sâmedru şi altele.
 
        Procoavă este o sărbătoare populară cu dată fixă, 1 octombrie,  dedicată divinităţii meteorologice cu acelaşi nume, răspunzătoare de acoperirea pământului, pe timpul iernii cu un strat de nea. Feciorele îl implorau pe Procoavă să le acopere capul cu păr bogat şi frumos, să le facă plăcute feciorilor şi să le grăbească măritişul. Acestea ajunau, apoi mâncau  o jumătate de turtiţă sărată, cealaltă o puneau  sub pernă, visându-şi prima întâlnire cu ursitul.
 
       Vinerea Mare (Sfânta Paraschiva) este sărbătoarea pastorală din data de 14 octombrie, dedicată reprezentării mitice cu acelaşi nume, identificată cu zeiţa Venera. Biserica a suprapus peste sărbătoarea precreştină, numită astăzi Vinerea Mare de toamnă, Vinerea celor 12 vineri, sărbătoarea creştină Sfânta Cuvioasa Paraschiva. Cu timpul, sfânta creştină a preluat unele atribuţii ale zeiţei uzurpate, devenind un stâlp calendaristic care indică începutul sau sfârşitul unor importante activităţi pastorale: deschiderea ţarinelor pentru păşunatul devălmaş, organizarea turmelor pentru iernatul transhumant, începerea coborârea oilor în zonele de iernat din luncile, bălţile şi Delta Dunării, angajarea ciobanilor pentru noul sezon pastoral, slobozirea berbecilor în turmele de oi (Nunta oilor, Năpustitul arieţilor), organizarea unor vestite târguri de toamnă, unde se valorificau produsele turmelor de oi, se făceau praznice pentru morţi şi se împărţeau ofrande etc.
 
         Lucinul  este sărbătoarea pastorală al cărei nume a fost preluat din calendarul ortodox, dedicată unei divinităţi protectoare a lupilor şi celebrată pe data de 18 octombrie, în perioada constituirii haitelor în vederea reproducerii. Pentru prevenirea stricăciunilor provocate de lupi, cele mai temute fiare pe plaiurile carpatice, se efectuau diferite practici magice, cea mai cunoscută fiind încleştarea dinţilor de la pieptenii cu care se scărmana lâna, se interziceau activităţile de prelucrare a lânii, părului şi pieilor de animale.
Focul lui Sâmedru este un ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic, asemănător Revelionului, care se desfăşoară în ajunul Sâmedrului (25/26 octombrie) şi la care participă, în jurul unui imens rug funerar, aprins pe înălţimi de către flăcăi, întreaga suflare a satului. În unele aşezări, în mijlocul grămezii de lemne şi a cetinii uscate se împlânta un brad verde pentru a fi incinerat. În timpul ceremoniei, după aprinderea focului, pe coastele dealurilor se rostogoleau roţi de car în flăcări pe care se înfăşurau, în prealabil, paie şi se striga: „Hai la Focul lui Sâmedru!“. La petrecerea nocturnă, din jurul focului întreţinut cu lemne uscate, paie şi resturile rămase de la meliţatul cânepii, femeile împart celor prezenţi colaci, ţuică, nuci, mere, pere, prune uscate; fetele şi băieţii sar peste vâlvătaia focului, iar copii lovesc tăciunii pentru a produce cât mai multe scântei. La plecarea spre case, participanţii iau tăciuni aprinşi, pentru a-i arunca pe păşuni, prin grădini şi livezi pentru spor şi rod bogat în noul an.
         Sâmedru, zeu al Panteonului românesc, incinerat simbolic la Focul lui Sâmedru, este patronul iernii pastorale, care a preluat numele şi data de celebrarea a Sfântului Dumitru, Marele Mucenic de la Tesalonic,  Izvorâtorul de Mir din calendarul ortodox, la 26 octombrie. Împreună cu Sângiorzul, Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara între 23 aprilie şi 26 octombrie, având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie) şi iarna între 26 octombrie şi 23 aprilie, cu miez al timpului la 16 ianuarie (Sânpetru de iarnă). Spre deosebire de Sângiorz, care încuie iarna şi înfrunzeşte codrul, Sâmedru încuie vara şi desfrunzeşte codrul. 
         În creaţia populară (legende, credinţe, basme) Sâmedru este un bărbat obişnuit, păstor sau crescător de animale sau un fecior care se metamorfozează pe timpul nopţii în porc, străvechi simbol zoomorf pentru spiritul grâului. În ceremonialul nocturn numit Focul lui Sâmedru, divinitatea are înfăţişare fitomorfă: bradul sacrificat (tăiat din pădure) este incinerat în timpul ospăţului nocturn, amintind de un străvechi început de anotimp. Credinţele şi obiceiurile despre divinitatea precreştină peste care s-a suprapus Sfântul creştin Dumitru sunt atestate pretutindeni în România, cu precădere în zonele crescătorilor de animale.
           Fiind stâlp calendaristic, de înnoire a timpului sezonal sau anual, Sâmedru presupunea numeroase acte rituale (de purificare, de de fertilitate, apotropaice, de divinaţie), practici de pomenire şi de îmbunare a sufletelor morţilor care părăseau, la această dată, mormintele, de tundere rituală a coamei cailor, pronosticuri pentru iarnă, activităţi social-economice. Această dată era considerată zi a Soroacelor când se încheiau vechi înţelegeri şi se legau noi învoieli. 
 
Cozmina Glonţa,
Referent specialitate
 

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse