Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Calendarul popular al lunii ianuarie

Denumirile populare ale lunii atestă obiceiul întocmirii Calendarelor meteorologice  din coji de nucă sau din foi de ceapă în noaptea Anului Nou – Cărindar sau Calendar  şi gerurile puternice ale iernilor e altă dată – Gerar. După ciclul sărbătorilor de iarnă se deschidea, mai ales în zonele pastorale, un important sezon de nunţi şi se reluau şezătorile şi activităţile legate de industria casnică.

         Sărbătorile din luna ianuarie: Anul Nou, Sfântul Vasile,  Ajunul Bobotezei, Boboteaza, Antanasiile, Tănase de Ciumă, Eftimie, Sânpetru Lupilor, Circovii de Iarnă, Filipii de Iarnă, cuprindeau numeroase obiceiuri şi acte rituale  specifice începutului de an şi miezului de iarnă.

           Prima zi a anului corespunde în calendarul ortodox cu Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului şi cu Sfântul Vasile cel Mare. Această zi este sinonimă cu Anul Nou  şi Sânvăsâi.

         În creaţia populară, Sfântul Vasile este reprezentat de un fecior holtei, împărat al iubirilor care joacă şi cântă, stă călare pe poloboc şi chefuieşte. Astfel în ziua când se celebrează acest sfânt oamenii trebuie să fie bine dispuşi, să petreacă şi să se veselească. Oamenii îşi fac urări de sănătate şi belşug şi caută să fie veseli ca să le meargă bine peste an. În această zi, se mănâncă preparate din porc (râmă înainte) şi nu se mănâncă pasăre ( pentru că scurmă înapoi).   

Dimineaţa oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă. Se merge cu Pluguşorul”,  “Vasilca ”,” Sorcova”, iar în unele zone se face “Masa Moaşei”.

Dacă în prima zi a anului este vreme bună, va fi anul bun, dacă ninge, va fi belşug, dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi, iar dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe.

             Ajunul Bobotezei reprezintă ziua de post premergătoare Bobotezei (5 ianuarie). În această zi erau excluse din alimentaţie  laptele şi brânzeturile, ouăle şi carnea. Se ţinea post, de obicei gătindu-se: grâu fiert, îndulcit cu mire şi amestecat cu miez de nucă, plăcinte umplute cu varză sau cu ceapă, prunele fierte, borşul etc.

         În speranţa că fetele nemăritate se vor căsători şi că oamenii vor fi sănătoşi şi lipsiţi de necazuri în noul an, unele persoane ţineau în această zi Post Negru.

Popa merge “cu Iordanul” prin sat, fiind  omenit în fiecare casă şi i se dă şi un fuior de cânepă; copii colindă cu “Kiraleisa”, pentru spor. Fetele fură busuioc de la popă (să-şi viseze ursitul); în unele locuri, îşi pun salbele în prag, să treacă popa, ca să se mărite curând.

Dacă în această zi este bură pe pomi, vor fi fructe multe, dacă este ger, va fi an bun; dacă plouă , va fi an ploios. Există credinţa că acum “se deschid cerurile şi se împlinesc dorinţele”.

 Boboteaza, ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului (Iordanul). În această zi de 6 decembrie se ţine slujba la apă curgătoare. Se sfinţesc apele, pentru că “dracii fug din apă şi sunt mâncaţi de lupi”. Popa aruncă crucea în apă; cine o scoate este primul botezat şi cinstit cu bani.

            De Bobotează e prind şi se fac farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an. Se spune că se deschide cerul şi vorbesc animalele.

         Se practică acte de profilaxie şi purificare: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor pentru ca oamenii să fie sănătoşi,; împuşcături, strigături şi zgomote; aprinderea focurilor pentru a avea spor în gospodărie („Ardeasca); producerea şi împrăştierea substanţelor urât mirositoare; afumarea oamenilor, vitelor şi anexelor gospodăreşti („Încuratul cailor).

Dacă în această zi este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate, iar dacă plouă e iarnă lungă. Se va schimba vremea: dacă e frig, se moaie, iar dacă e cald vine ger. 

De Sântion (Soborul Sf. Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului), în 7decembrie oamenii se botează la biserică pentru noroc şi sănătate. De către femei se serbează cu petreceri: “Iordănitul femeilor”, “Masa Moaşei”.

Acum se desface se desface ceata de juni, înfiinţată în 6 decembrie.

Dacă în această zi este ger, vitele vor fi sănătoase. Se ştie că de acum se moaie frigul.


         Sânpetru de Iarnă, divinitatea lupilor care le împarte hrană în ziua lui de celebrare – 16 ianuarie, este sinonim cu Sânpetrul Lupilor. În calendarul popular este miezul iernii pastorale care începe la Sânmedru şi se încheie la Sângiorz. De acum se înmoaie vremea şi se fac pregătiri pentru muncile de primăvară.

            Această sărbătoare se ţine ca să nu facă pagube lupul, să fie apăraţi de boli, arsuri, dăunători. Astăzi nu se împunge, nu se toarce, nu se sfredeleşte, nu se piaptănă, nu se împrumută, nu se dă din casă şi nu se scoate gunoiul sau cenuşa că “se prăsesc lupii”, nu se pronunţă numele lupului.

De asemenea, nu se mănâncă carne, în schimb se mănâncă plăcintă şi se bea vin; se dă şi de pomană. 

         Treisfetitele reprezintă denumirea populară pentru Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur, celebraţi în calendarul ortodox în ziua de 30 ianuarie.

Această sărbătoare se ţine  pentru fericirea fetelor, împerecherea păsărilor, spor la tors, apărare de orbire, de lupi. Se face colivă pentru morţii neîmpărtăşiţi.

Acum se schimbă vreme, iar dacă este cald, va fi primăvara friguroasă, iar dacă este ger, va fi vara cald.

 
Bibliografie de specialitate:

 Olteanu, Antoaneta, Calendarele poporului român, ed.Paideie, Bucureşti 2001

Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997

 

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse