Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Obiceiuri conexe Sărbătorilor de Paşti

 

În zona Sibiului există obiceiul să fie împodobit un Pom cu ouă frumos decorate. Această tradiţie este păstrată de la comunităţile saşilor din Transilvania, iar în zilele noastre e preluată  şi în familiile mixte sau chiar în familii româneşti. Ceremonialul e asemănător cu cel al bradului de Crăciun, cu deosebirea că globurile sunt înlocuite cu ouă, iar bradul cu crenguţe de pomişori înflorite, atent aranjate într-o vază. Oul crud este golit de conţinut prin două orificii făcute cu un ac de cusut în cele două capete; prin suflare, gălbenuşul şi albuşul sunt eliminate, rămânând doar coaja oului. Prin orificii se trece un fir cu aţă, ce se înnoadă apoi la un capăt, şi astfel oul poate fi agăţat. Dar mai întâi oul este pictat şi colorat sau decorat cu abţibilduri. Vaza ce conţine crenguţele înflorite şi ouăle frumos decorate are un loc de cinste la masa sărbătorilor pascale.

În strânsă legătură cu tradiţiile săseşti sunt şi jocurile cu ouă de Paşti, practicate în localităţi din judeţul Sibiu. Aceste jocuri şi interferenţele între tradiţiile româneşti, săseşti şi maghiare sunt amintite de Artur Gorovei[1], care face un studiu comparativ cu accent pe ţările occidentale. Oul înroşit, simbol al Sărbătorilor Pascale, este cinstit în localităţile din judeţul Sibiu prin diferite jocuri ai căror actanţi sunt deopotrivă cei mici şi cei mari[2].

În Sălişte, ouăle roşii sunt câştigate în cadrul unui joc cu mingea. Băieţi şi tineri ies în stradă, aşează oul roşu într-un anumit loc, iar apoi, de la o distanţă de şapte metri, încearcă să lovească oul cu mingea. Cel care reuşeşte, duce oul roşu acasă.

În Sadu, jocul cu ouă roşii cunoaşte o altă formă, iar tinerii trebuie să-şi dovedească dibăcia de a ochi ouăle roşii cu banul. Obiceiul se desfăşoară astfel: un copil ţine un ou roşu în mână, iar de la o distanţă de un metru-doi, un altul trebuie să nimerească oul cu moneda, iar în momentul impactului moneda trebuie să rămână înfiptă în ou. Obiceiul se practică în prima şi în a doua zi de Paşti.

O formă asemănătoare a obiceiului se întâlneşte în Cârţişoara şi în Nou Român: băieţii fac o gaură în pământ, aşează oul roşu în ea şi, de la o distanţă de un metru, încearcă să-l lovească tot cu ajutorul unei monede. Sub această formă, obiceiul se întâlneşte şi în Arpaşu de Sus.

  Mediaşul se individualizează prin două jocuri diferite de cele anterior prezentate: oină şi ţuru, ambele  jucate în cartierul Moşnei. În prima zi de Paşti, la ora 10, locuitorii de pe strada Stejarului se strâng pentru un joc de oină, iar la final câştigători şi învinşi marchează jocul cu un pahar de vin şi cu ouă roşii. Câteva străzi mai departe, la ora 11, alţi medieşeni sărbătoresc Paştile prin ţuru, un joc asemănător oinei, dar care se desfăşoară pe un teren în pantă. Câştigă echipa ce rezistă cel mai mult în joc. Ţuru este un joc de cartier şi se desfăşoară în municipiul Mediaş din anul 1850.

Vânătoarea ouălor de Paşti se desfăşoară astfel: în dimineaţa primei zile de Paşti, copiii se adună pentru a căuta ouăle ascunse de iepuraş, fie în casă, fie în grădină. Copilul care găseşte cele mai multe ouă este declarat câştigător, iar toţi copiii sunt recompensaţi cu ouăle găsite. În această formă, obiceiul este cunoscut şi practicat şi în rândul saşilor şi landlerilor din judeţul Sibiu.

Corelat cu sărbătoarea de Paşti este şi obiceiul de a merge la udat sau la stropit. Obiceiul este consemnat în Transilvania, Bucovina şi Banat. Actanţi sunt feciorii care poposesc la casele fetelor şi, alături de urarea Hristos a Înviat!, cer permisiunea de a stropi fata pentru a-i merge bine tot anul. Aceştia sunt cinstiţi cu ouă roşii, prăjituri şi băutură. Iniţial stropitul se făcea cu apă -  mai apoi fiind înlocuit cu parfum sau apă de colonie.

Udatul cu apă – înlocuit în prezent cu stropitul cu parfum este un fenomen des întâlnit în cultura tradiţională şi reprezintă resemantizarea contemporană a unui act de purificare şi fertilitate.

Paştile creştinilor reprezintă sărbătoarea Învierii Domnului, după al cărui model vor învia toţi creştinii, sărbătoare a luminii, prilej de bucurie sfântă. Oul e simbol al începutului şi nemuririi, ce confirmă resurecţia, învierea şi renaşterea ciclică, având modelul cosmogonic[3].

Datinile şi credinţele creştine s-au pliat pe substratul precreştin a tradiţiilor legate de venirea primăverii şi renaşterea naturii, a cultului strămoşilor, a unor divinităţi din natură, a unor fenomene naturale sau practici magice legate de fertilitate şi sunt cunoscute în paginile cărţilor de specialitate sau încă practicate în contemporaneitate.

 

Jocuri cu ouă roşii, în lume

Jocurile cu ouăle roşii sunt obişnuite şi în alte ţări, fie ele predominant ortodoxe sau de alte confesiuni. De pildă, în Anglia, în Sâmbăta Ouălor, copiii merg din casă în casă şi cer ouă sau carne, aruncând vase de lut sparte în uşile celor care îi refuză. În Grecia, un ou este suspendat de o sfoară, iar oaspeţii se aşază în jurul mesei şi încep să lovească oul cu capetele, încercând apoi să îl prindă în gură.

Easter Egg Hunting[4] (Vânătoarea Ouălor de Paşti) şi Easter Egg Roll[5] (Rostogolirea Ouălor de Paşti) sunt alte două obiceiuri larg răspândite în lumea anglo-saxonă. Vânătoarea Ouălor de Paşti se desfăşoară astfel: în dimineaţa primei zile de Paşti, copiii se adună pentru a căuta ouăle ascunse de iepuraş, fie în casă, fie în grădină. Copilul care găseşte cele mai multe ouă este declarat câştigător, iar toţi copiii sunt recompensaţi cu ouăle găsite. În această formă, obiceiul este cunoscut şi practicat şi în rândul saşilor şi landlerilor din judeţul Sibiu. În acelaşi spaţiu anglo-saxon, obiceiul poate căpăta dimensiuni mai mari prin practicarea lui în sânul comunităţii, devenind astfel un liant între familiile din aceeaşi comunitate.

Momentul răsturnării pietrei de pe mormântul lui Isus este rememorat prin Rostogolirea Ouălor de Paşti. Scopul acestui joc este de a vedea cine rostogoleşte ouăle pe o distanţă cât mai mare fără să le spargă. Faimoasă peste tot în lume este Rostogolirea Ouălor de Paşti de la Casa Albă din Statele Unite ale Americii. În lunea Paştilor Catolice, sute de copii vin cu coşurile pline de ouă colorate şi încearcă să le rostogolească pe pajişte cu ajutorul unui băţ. Tradiţia de la Casa Albă datează de peste 150 de ani[6].

 

Sursa foto:

www. en.wikipedia.org

www.tribuna.ro

 



[1] Artur Gorovei, Ouăle de Paşti – studiu de folclor -, Bucureşti, Paideia, 2001, pag. 54

[2] Cercetare de teren întreprinsă de CJCPCT Sibiu, 2009 

[3] Eliade Mircea, Traite d’ histoire des religions, Editura Pazot, Paris, 1970, pag. 347 - 348

[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Egg_hunt

[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Egg_rolling

[6] http://www.whitehouse.gov/eastereggroll

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse