Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale "Cindrelul - Junii" Sibiu


Calendarul popular al lunii mai


Duminica Tomii, 1 mai - prima duminică după sărbătoarea Paştelui, dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox şi sufletelor morţilor în calendarul popular este sinonimă cu Paştile Morţilor şi Paştele Blajinilor.

Credincioşii după ce participă la slujbă, depun ofrande bogate pe  mormintele rudelor din cimitir (vase, ouă roşii, colaci, lumini aprinse) şi se optează în curtea bisericii. Ospăţul funerar se prelungeşte până la apusul soarelui în sunetul clopotelor.

 

În data de 1 mai, ziua Sfântului Prooroc Ieremia este celebrat Armindeni, sărbătoare dedicată zeului vegetaţiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semănate, viilor şi livezilor, cu semnificaţie apotropaică şi fertilizatoare.

Se spune ca in ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casa, nici pe câmp. Armindenul se serbează şi pentru rodul pământului, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun. Dimineaţa oamenii se spală cu rouă, ca să fie sănătoşi.

Un obicei specific acestei sărbători este împodobirea cu ramuri verzi a stâlpilor porţilor şi caselor, a intrărilor în adăposturile vitelor şi în alte anexe gospodăreşti pentru protecţia oamenilor şi animalelor de forţa distrugătoare a spiritelor malefice. În pământ, în curte, în mijlocul satului, la stâna de oi, în ţarină, între hotare, se împlântă o prăjină înaltă cu ramuri verzi în vârf sau chiar un arbore întreg curăţat de crengi până spre vârf şi împodobit cu cununi de flori şi spice de grâu şi numit Pomul de mai.

Se organizează petreceri câmpeneşti, la iarbă verde, la pădure, la vii şi livezi unde se mănâncă miel fiert şi se bea vin roşu amestecat cu pelin pentru schimbarea sângelui şi pentru apărarea oamenilor şi vitelor de boli, în special de ciumă.

În diferite zone ale ţării, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici i ale fetelor de măritat. Creanga verde o aşează feciorii noaptea, fără sa fie văzuţi. Cei la casa cărora s-a pus Arminden trebuie sa îi caute pe feciorii care l-au pus şi sa le dea de băut.

 

Biserica Ortodoxa ii prăznuieşte pe 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena.

In ziua de 21 mai, la pomenirea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, în calendarul popular întâlnim o sărbătoare adresată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.

Ţinând seama că o nouă generaţie ameninţa recoltele, era interzis să se muncească în această zi. Prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
           Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după aceasta zi, se usucă.

            Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stanele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Femeile înlătură cu agheasmă şi tămâie duhurile necurate. Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute si oile, “ca să fie ferite de rele”, pe timpul cât vor sta singure, la stână.

 

Cozmina Glonţa,

Referent C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii“ Sibiu

Bibliografie de specialitate:

 Olteanu, Antoaneta, Calendarele poporului român, ed.Paideie, Bucureşti 2001 Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997

sus ↑

2010 Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale "Cindrelul - Junii" Sibiu

Termeni si conditii | Contact | Diverse