Mărginimea Sibiului
Cea mai cunoscută zonă etnofolclorică a Sibiului și-a câștigat demult statutul de destinație de excepție a culturii tradiționale, la aceasta contribuind obiceiurile vechi de sute de ani, meșteșugurile vii, pitorescul peisajului montan, ospitalitatea localnicilor și, bineînțeles, un rețetar gastronomic în care laptele, produsele lactate și, în special, brânzeturile fac deliciul oricui le gustă.
Mărginimea Sibiului se întinde pe o suprafață de aproximativ 200 de kilometri pătrați, cuprinzând localități precum: Boița, Tălmaciu, Tălmăcel, Sadu, Râu Sadului, Răşinari, Poplaca, Cristian, Orlat, Gura Râului, Sibiel, Fântânele, Săcel, Sălişte, Vale, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana, Jina. Din punct de vedere etnografic, toate au ca numitor comun costumul popular în alb și negru specific zonei, obiceiul colindatului în ceată de către bărbați, tradițiile legate de viața pastorală (poruncile duminicale, urcatul și coborâtul oilor la munte, nedeile) și folclorul dominat de cântece ciobănești.
Anual, Mărginimea Sibiului găzduieşte evenimente cu caracter tradiţional care se bucură de un număr mare de participanţi: „Sadule, grădină mândră!”, organizat în localitatea Sadu, „Udatul Ionilor”, la Tălmăcel, Nedeea pastorală „Sus pe muntele din Jina”, „Festivalul Brânzei şi al Ţuicii” de la Răşinari, Festivalul „Bujorul de Munte” de la Gura Râului, „Sărbătoarea Oierilor” de la Tilişca, „Întâlnirea cetelor de juni” din Săliște, Festivalul „La izvorul dorului” – Tălmaciu. Multe dintre aceste evenimente contemporane valorifică elemente ale civilizației pastorale, căci în Mărginime, păstoritul a fost mai mult decât o sursă de hrană, a fost un mod de viață, calendarul păstoritului fiind definitoriu pentru ritmul de viață al oamenilor. În funcție de necesitățile turmelor, oamenii trăiau în casele din sat, la colibi în vârf de munte sau străbăteau drumuri doar de ei știute pentru a-și duce turmele până în Banat și Dobrogea, ba chiar până în Crimeea.
