Cu multă migală şi-au înfrumuseţat casele oamenii de pe Valea Târnavelor, lucrând o gamă largă de obiecte utilitare, de la covoare, feţe de masă şi ştergare ţesute în război la lăzi de zestre, pe care le-au decorat cu variate motive fitomorfe, zoomorfe şi geometrice.

Lăstarii, frunza de viţă de vie şi strugurele apar în numeroase variante compoziţionale, care merg de la simplu spre complex. Astfel motivul strugurelui imaginat într-un registru ornamental în alb – negru se întâlneşte pe un căpătâi de pernă făcut de săsoaice din Axente Sever, iar frunza de viţă şi strugurii, brodaţi manual în tonuri de albastru, verde şi maro, alături de simboluri fitomorfe, apar pe căpătâiele de pernă ale româncelor din Curciu. Femeile din Romaneşti au ţesut covoare în care strugurele devine motiv ornamental, dispus vertical, alături de flori. În Chesler, cipca de la terminaţia covoarelor ia forma strugurilor, gama de culori utilizată fiind extrem de diversă, dar marcată de bun-gust în asocierile cromatice. Similar, pe ştergarele decorative, aşezate la icoane, strugurele apare ca unic motiv ornamental (în Moşna), în reprezentări schematice sau în asocieri fitomorfe, alături de trandafir (în Axente Sever).