De peste 500 de ori sunt pomenite în Biblie viţa de vie şi vinul. În ritualul ortodox, vinul este folosit în Sfânta Liturghie, devenind alături de prescură trupul şi sângele Domnului Iisus Hristos. Vinul este folosit în Slujba Învierii de la Paşti, în Sfânta Taină a Cununiei, în slujba înmormântării şi la împărtăşirea pruncului abia botezat.

Românii şi saşii de pe Valea Târnavelor, majoritatea ortodocşi, respectiv evanghelici, au aşezat în biserici simbolurile viţei de vie şi strugurelui la loc de cinste, în semn de prețuire pentru Cuvântul Domnului şi pentru specificul viti-vinicol al zonei.

În lăcaşurile ortodoxe din Şeica Mică şi Curciu, strugurele şi viţa de vie sunt motive ornamentale în pictura murală; strugurele se regăseşte pe un iconostas al bisericii din Curciu şi pe catapeteasma Bisericii din Moşna, inclusiv pe uşile împărăteşti. Pe prapurii care împodobesc bisericile din Curciu, Romaneşti şi Moşna, strugurele apare adeseori alături de spicul de grâu.

Altarele şi orgile din bisericile evanghelice poartă şi ele simbolul strugurelui. Constructorul Melchior Achxs a împodobit orga, construită în anul 1808, pentru biserica din Valea Viilor cu ghirlande de flori, struguri aurii şi frunze de viţă de vie. În acelaşi lăcaş de cult, pe altarul din 1779, cu sculpturi executate de Johann Folbarth din Sighişoara, se regăseşte Cornul Abundenţei, simbol al belşugului. Din acest corn se revarsă struguri, mere, pere, cireşe. În biserica fortificată din Biertan, strugurele este motiv sculptural pe uşă, iar pe orga Bisericii evanghelice din Hoghilag, lăstarii cu struguri sunt elementul decorativ dominant în registrul superior. Această orgă a fost construită în anul 1819 de Samuel Joseph Maetz, născut pe Valea Târnavelor.